1 comentariuÎncă se dezbate, la diverse niveluri, filosofice, spirituale, religioase, dacă există un rai al animalelor. În ceea ce priveşte iadul animalelor, nu mai e loc de îndoială. Există şi este făcut de mâna şi voinţa omului. Uneori, acest iad se numeşte grădină zoologică, dar, fireşte, poate purta şi alte nume.
Despre Zoo Brăila, aflată în subordinea Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor (APT) Brăila SA, au apărut, în ultimii ani, diverse informaţii neliniştitoare, în presa locală şi centrală. De exemplu, în 2009, un angajat al Grădinii a omorât un cal şi l-a dat de mâncare la felinele mari, din cuşti. A fost pedepsit cu amendă, conform publicației locale obiectivbr.ro.
Fotografii cu leii slabi şi jigăriţi apar aproape an de an în publicaţiile brăilene. Nici aceste semnale în spaţiul public, nici înfiinţarea Poliţiei Animalelor, la începutul anului trecut, nu au schimbat mare lucru în ţarcurile din perimetrul Zoo Brăila.
UE şi grija pentru emoţiile animalelor
Leii sunt tot slabi, cu blana şi coama ferfeniţă şi par să agonizeze în caniculă, întinşi pe o pardoseală de ciment. Pe lângă perechea de lei bătrâni, despre care administratorul Grădinii, Nelu Gheorghe, susţinea, conform Obiectivbr.ro, că ar avea peste 34 de ani, au mai venit doi lei, vara asta, de la Zoo Târgovişte. În urmă cu două săptămâni, aici s-au născut trei pui de leu.
Cimentul asigură curăţarea mai uşoară a ţarcurilor, dar, în afara lui, leii ar trebui să beneficieze de un cadru care să semene, cât de puţin, cu mediul lor natural de viaţă.
În martie 1999, Uniunea Europeană a dat o directivă privind grădinile zoologice. În mare, aceste instituţii ar trebui să se concentreze doar pe conservarea anumitor specii, pe cercetare şi pe rolul lor educativ. În Ghidul de bune practici elaborat de Comisia Europeană se menţionează că trebuie luate în considerare nevoile comportamentale şi emoţiile animalelor.
„Animalele trec printr-o serie de stări emoționale pozitive sau negative care le pot afecta capacitatea de a face față mediului în care se află. Printre stările emoționale se numără plictiseala, teama, durerea, frustrarea, tulburarea, mulțumirea și starea de joacă. Plictiseala se poate datora unor medii sărace, care nu oferă suficienți stimuli și sunt excesiv de previzibile. Plictiseala este prima etapă a drumului către apatie și depresie”, se arată în ghidul european.
Provocările adecvate în mediul înconjurător, care permit animalelor să își exercite tendințele naturale de a supraveghea, de a explora, de a căuta hrană și de a urmări modificările împrejurimilor contribuie la reducerea la minimum a stărilor emoționale negative, precum plictiseala, teama și frustrarea.
Directiva Comisiei Europene:
Ce visează leii pe patul de ciment
Leii nu sunt singurii rezidenţi de la Zoo Brăila care stau în ţarcuri prea mici, fără nimic altceva decât ciment, gratii şi borduri. În cuşca maimuţelor, stă cocoţat pe plasă doar una bucată macac, şi acela supărat, cu spatele la portocalele tăiate cu model, lăsate de îngrijitori.
Bivolul are o groapă de noroi, în care abia încape pentru a se răcori. Ursul Stelică, bătrân şi slab, doarme într-o scobitură în pământ. El are un pic de verdeaţă în jur.
Câteva coţofene ciugulesc fără ruşine coastele de vită aruncate în cuştile tigrilor. Privirea felinelor mari, tot ce a rămas regal la ele, trece dincolo de măruntele şi enervantele păsări, dincolo de gardul electric, dincolo de tristeţe. Căprioarele şi cerbii văd iarbă doar sub formă uscată. Unele se plimbă în cerc, pe lângă gard, căutând cu botul o ieşire spre spaţiile verzi ale Grădinii.
Sunt ţarcuri cu păsări şi capre domestice, dar până şi găinile au un aer nefericit, deşi au vasele pline de boabe. Struţii, mereu lacomi, au la îndemână doar pietricelele de pe jos, pentru digestie. Bune şi acelea.
Unele rumegătoare au primit paie, altele, mai norocoase, au fân în iesle. Apa este pusă în jgheaburi făcute din ligheane sau cauciuri de maşină, secţionate. Uneori apa lipseşte, pentru că angajatul Grădinii care umblă cu furtunul pe alei se mişcă lent şi selectiv.
La Zoo Brăila au ajuns şi animale sălbatice rătăcite, adică pui de căprioară sau de mistreţ, lăsaţi fără mamă de braconieri. Partea de sanctuar nu a prins însă contur, din pricina finanţării precare. În jur de 150.000 de euro a fost bugetul anual, alocat în 2021 de Primăria Brăila pentru Grădina Zoologică. Pentru comparaţie, întreţinerea unui cal de rasă costă, lunar, în jur de 1.000 de euro.
„Nu avem investiții la zoo”
După ce pozele cu leul doar piele și oase au devenit virale, primarul Brăilei, Marian Dragomir, declara, anul trecut, că așteaptă publicarea unui „ghid de finanțare europeană pentru modernizarea grădinilor zoologice”. „Dacă nu va exista, singura soluție va fi bugetul local”, spunea edilul, citat de Obiectivbr.ro.
La cât se ridică investițiile din acest an? Ne-a lămurit scurt directoarea generală a APT Brăila, Meluța Drăguț:
„Nu avem investiții la zoo. Nu vă pot spune cât exact cheltuim cu Grădină Zoologică, avem buget pe toată unitatea. Ar trebui să fac niște calcule. Zoo are 16 angajați, dintre care un medic veterinar și un tehnician veterinar. Nu putem noi accesa fonduri europene și nici nu cred că se poate pentru zoo. Primăria este proprietarul, noi administrăm, cu delegație de gestiune”.
„Puşcării de animale”
Dacă ar fi organizate conform cerinţelor UE pomenite mai sus, grădinile zoologice ar consuma resurse mult mai însemnate. Veterinari, îngrijitori mai mulţi, spaţii mai largi, amenajări mai costisitoare.
Conform conceptului promovat de Uniunea Europeană, grădinile zoologice nu ar trebui văzute drept entităţi cu scop comercial, precum circurile. Oricum, veniturile din bilete, care costă 7 lei pentru vizitatorii adulţi, nu ar avea cum să acopere costurile de funcţionare.
Realist vorbind, puţine oraşe din Europa şi foarte puţine oraşe din România îşi permit să aibă Zoo unde e asigurată minima bunăstare a animalelor. Şi totuşi, în ţara noastră există peste 40 de grădini şi parcuri zoologice, dintre care multe sunt, vorba unui fost ministru al mediului, „puşcării de animale”.
Cu sau fără fondurile europene, care nu mijesc la orizont, Primăria Brăila are de ales între a chinui în continuare nişte vietăţi sau a găsi metode mai umane de a distra şi educa cetăţenii.