REPORTAJ. În Roșia Montană, pompierii scot apă din Tăul Mare, dar de secat, a secat încrederea oamenilor. Viceprimar: „N-avem un plan concret”

„Noi suntem lăsați de izbeliște. Nimic nu se face și toată lumea uită de noi – primăria, ăia de la București. Noi nu mai credem în nimeni”, spune moș Alexandru, 68 de ani, în timp ce-și soarbe cafeaua dintr-un pahar de plastic. Stă la o masă, în fața magazinului din centrul Roșiei Montane, alături de un consătean. 

Pe străzile comunei umblă puțini oameni, din cei aproximativ 700 de localnici. Singura prezență constantă în ultimele zile este mașina de pompieri care supraveghează curgerea pârâului Foieș, care trece prin mijlocul localității. Aici se deversează, în amonte, apa care este scoasă cu motopompele din lacul Tăul Mare. 

Aici a fost dată sâmbătă alarma: barajul Tăului Mare s-ar putea rupe. Până atunci și de atunci, în Roșia Montană a plouat mult. Miercuri a fost prima zi cu soare, după ce în septembrie a fost prăpăd, spune moș Alexandru. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine” | EXCLUSIV

„A mai fost beleaua asta și acum 40 de ani”

Piața centrală din Roșia Montană este dominată de clădiri ale societății Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) – acum abandonate sau închise. 

Un muzeu al mineritului, un fost sediu al activiștilor proexploatare minieră și o simplă clădire administrativă, acum în ruină, peste care stă o prelată cu înscris mare: „RMGC a investit 17 milioane de dolari în patrimoniul de la Roșia Montană”. 

Pe străzile lăturalnice, localnicii și-au însemnat casele. „Această proprietate nu este de vânzare”, semnalează un localnic anti-RMGC. 850 din 1.250 de clădiri ale Roșiei Montane au fost cumpărate de compania canadiană. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Conflictul dintre RMGC, statul român și organizațiile de mediu planează și astăzi în localitate și a scindat comunitatea. Falia e mai puternică decât cea în barajul care ține Tăul Mare.

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump a câștigat Pennsylvania și e aproape de al doilea mandat

„A mai fost beleaua asta și acum 40 de ani. A fost rău! Dar or dat drumul la apă controlat. Curgea apa prin sat cu pești – am mâncat mult pește atunci”, povestește râzând moș Alexandru.

Dar de atunci s-a mai gândit vreun primar la Tău? Niciunul! Doar excursioniștii vin și-ntreabă: «Unde e Tăul Mare?». Atât! În rest, nimeni n-a mai vorbit despre reparații, despre nimic.

Moș Alexandru, localnic din Roșia Montană:

Bătrânul a fost unul dintre cei 163 de oameni din Roșia Montană care și-au părăsit casele în ultimele zile, în urma apelurilor lansate de autorități. Chiar în noaptea de sâmbătă spre duminică, bărbatul a acceptat să fie evacuat la Abrud, unde a fost cazat la un internat. A ajuns acolo alături de alte câteva zeci de oameni, mulți dintr-un cartier de romi, Dăroaia. „M-am întors acasă duminică seara. Muream de sete și de foame acolo. Nu ne-au dat nimic. Măcar la copiii ăia să le dea o sticlă de apă. Plângeau și zbierau, săracii”, spune localnicul. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

„Nimeni nu ne-a zis nimic. Am aflat de la TV”

În miezul nopții de sâmbătă spre duminică, Viorela a fost evacuată de jandarmi, împreună cu Patrick, fiul ei de 6 ani, și cu Ecaterina, mama ei pensionară. Au fost duși tot la internatul din Abrud, oraș aflat la 11 kilometri de satul Roșia Montană. 

„Am plecat pentru că ne-am speriat rău și n-am vrut să riscăm. Ne-am întors că ne mureau animalele de foame”, spune bătrâna. Însă mărturisește că au revenit acasă și pentru că și-au epuizat proviziile luate în grabă la plecare. 

„N-am mai putut sta acolo, n-am avut nici mâncare, nici apă, nimeni nu ne-a adus nimic, nimeni nu ne-a zis nimic”, spune Viorela, revoltată. 

Femeile nu știu dacă pericolul a trecut, dar nici nu mai sunt dispuse să-și părăsească locuința. Nu mai au încredere în autorități. „Noi am plecat, am înțeles primejdia, dar apoi nici măcar un telefon nu ne-au mai dat, să ne spună ce se întâmplă sau măcar să trimită vorbă prin cineva”. 

Noi n-am știut nimic din ce se întâmplă de la autorități, ne-am uitat la televizor și așa am aflat.

Viorela, localnică din Roșia Montană:

Într-un dialog cu Libertatea, viceprimarul Vasile Morariu recunoaște că autoritățile locale nu i-au mai informat pe oameni ce e de făcut după evacuare. „Încă nu s-a luat o decizie, dacă să se întoarcă sau nu acasă. Nu le-am zis nimic, pentru că nici noi nu știm. După părerea mea, nu mai este pericol, dar specialiștii trebuie să hotărască”.

Bătrânul care verifică lacul la fiecare ploaie

Mulți locuitori din Roșia Montană nu au crezut în pericol încă din prima zi. Un bătrân care are chiar prima casă de sub lac spune că a refuzat să-și părăsească locuința. „Am fost acolo și-am văzut cu ochii mei ce îi. N-o fost așa de speriat. N-a plecat nimeni de-aici, că nu e prima dată când avem probleme cu Tăul. Au mai fost inundații, viituri”, spune localnicul. 

Bărbatul – care refuză să-și dea numele – spune că și-a făcut un obicei: de fiecare dată când plouă, urcă la Tăul Mare și verifică starea lacului. Dar până acum, arareori au fost probleme. „Cine-a făcut lacul, demult, nu l-a făcut de prost. Acolo, sus, preia toate viiturile. Doar când plouă foarte rău nu face față, ca acum vreo cinci-șase ani, când au venit 80-90 de litri într-o jumătate de oră. În rest, n-am avut probleme”.

Îngrijorarea cetățenilor: ce se întâmplă de acum încolo

După o viață lucrată în mină, bătrânul spune că înțelege cum funcționează lacul de acumulare și e de părere că problema Tăului Mare a fost scăldată de autorități. „Trebuia văzut de lac – nu, așa, o dată pe an sau când vine inspecția, ci în fiecare săptămână. Trebuia să se fi văzut ce e în subteran. Trebuie mai multă preocupare”, crede omul. 

Amintește și de expertiza din 2019, care a fost făcută de Apele Române și care a fost înmânată Primăriei Roșia Montană. Acolo erau trasate anumite cerințe pentru reabilitarea barajului: punerea în funcțiune a golirii de fund și a mecanismelor de acționare a vanelor, refacerea picioarelor de sprijin din aval și întreținerea periodică a acestor elemente. 

„E o problemă de fond. Că s-au trasat niște sarcini la vizita aia, dar cine le-o îndeplinit? Acum să vedem ce se întâmplă după ce pleacă pompierii. Cine repară barajul și cu ce fonduri?”, mai spune localnicul. 

Cu aceste vorbe și o ridicare din umeri se întoarce și pornește agale pe poteca plină de nămol și bolovani. 

Rutele sunt înnămolite

Drumul din Roșia Montană spre Tăul Mare le-a dat bătăi de cap și autorităților. În dimineața zilei de duminică, atunci când trebuiau să pună în acțiune motopompele, echipajele ISU s-au chinuit câteva ore până să urce în deal utilajele. 

După zile în șir de ploi abundente, drumul e impracticabil cu mașinile, cu excepția celor de teren. Nici la picior nu este tocmai ușor: panta e destul de abruptă, nămolul e mare. Iar după 20 de minute în urcare, se ajunge la tău. Priveliștea justifică interesul turiștilor pentru lac. Într-o parte se desfășoară o panoramă a văii și a satului, încadrată de culorile cărămizii ale toamnei și de negura dimineții. În cealaltă parte este luciul apei, cu un turn de control în mijloc și un mic ponton pe mal. 

Însă atenția de la peisajul idilic este zdruncinată de vuietul celor patru motopompe care scot apa din lac. Un echipaj de pompieri lucrează, cu noroiul până la glezne, în partea stângă a digului. Alături de ei, pe o parte a malului, fac măsurători angajați ai Apelor Române. 

Se vede cu ochiul liber cât a scăzut apa, iar pompierii confirmă: nivelul a coborât cu 1,96 de metri la măsurătoarea oficială din dimineața zilei de miercuri.

„Pompierii lucrează în schimburi, 24 din 24. Sunt colegi de la ISU Cluj, Hunedoara, Mureș și Bihor, câte trei de la fiecare inspectorat. Pe măsură ce golim lacul, se fac în permanență expertize și în funcție de ce ni se comunică, vom continua sau nu să scoatem apa”, spune comandantul secției de pompieri Sebeș. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

„S-a intervenit haotic”

Sorin Jurca, 58 de ani, s-a născut și a copilărit în Roșia Montană. Știa că mai devreme sau mai târziu vor apărea probleme cu tăurile. „Dar nu ne așteptam la șocul trăit sâmbătă seară”, spune bărbatul, care are un mic magazin alimentar în mijlocul satului. 

Localnicul arată și o altă imagine a mobilizării în forță a autorităților, așa cum a fost ea prezentată public. „Am simțit că totul a fost nepregătit, că intervin într-un mod haotic. Pompierii și jandarmii au început să bată din casă în casă, dar multe sunt nelocuite. Drumurile spre baraj sunt impracticabile, pompierii n-aveau mașini de teren. Fiul meu și alți localnici i-au dus până sus, le-au cărat și echipamente”, povestește Sorin Jurca. 

Am tot așteptat un mesaj de la autorități. Au venit, ne-au speriat și gata. Poate că a fost un lucru normal să ne evacueze, dar la fel de normal e să ne comunice și cum a evoluat situația. Eu am fost la dig să văd singur ce se întâmplă.

Sorin Jurca, localnic Roșia Montană:

Tăul Mare, parte a patrimoniului UNESCO

Bărbatul spune că întotdeauna au existat îngrijorări în rândul localnicilor cu privire la rezistența celor șapte tăuri din comună, mai ales în perioadele ploioase. Înainte, nivelul apelor putea fi coordonat cu ajutorul unor vane, însă acestea n-au mai fost întreținute și au încetat să funcționeze. 

Și autoritățile cunoșteau situația, dar „nu s-a făcut absolut nimic”, acuză și Sorin Jurca. „Delăsare, inconștiență, incompetență, rea voință – s-au adunat toate și au transformat această îngrijorare într-o amenințare reală și periculoasă”.

„Strămoșii noștri aveau nevoie de aceste lacuri, le foloseau la punerea în funcțiune a celor 400 de șteampuri (morile care măcinau piatra pentru a alege aurul, n.r.) care erau în sat. Ei din asta trăiau. Toate lacurile sunt unice, sunt niște opere de artă. E mărturia unor oameni care au ridicat un loc, nu l-au distrus”, spune Sorin, care a lucrat ca geolog în mină timp de 25 de ani. 

Viceprimarul Vasile Morariu promite însă că primăria, în administrația căreia se află lacul, va rezolva problema până la capăt, chiar dacă recunoaște că până acum nu s-a făcut mare lucru. „N-o să lăsăm baltă Tăul Mare. S-a discutat deja. O să încercăm să ajungem la golirea de fund ca să rezolvăm problema și să-l putem controla pe viitor. Noi am vrea să-l curățăm și să-l reparăm, ca să fie un lucru bun și trainic. Dar, momentan, nu avem un plan concret”. 

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro