- Bricul Mircea, vasul-școală de tradiție al marinei militare românești, navighează spre Hamburg, portul de unde a fost lansat la apă acum 80 de ani.
- Anul acesta, a fost prima dată când alegerile au picat în timpul marșului anual de instrucție de pe Bricul Mircea și nava a acostat în Spania.
- Echipajul a votat la Consulatul României la Almería.
de Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (teleleu.eu)
Atmosfera de pe Bricul Mircea e relaxată, dar asta e ceva neobișnuit pentru cadeții care călătoresc de 22 de zile pe nava-școală, de când au plecat în marșul anual de instrucție.
Anul acesta, Bricul Mircea, pe care toți marinarii militari ai României și-au făcut ucenicia, împlinește 80 de ani și a pornit într-un marș istoric care va dura trei luni și se va încheia în portul din Hamburg, de unde nava a fost lansată la apă în 1939.
Au planificat traseul ca să poată vota în Spania
Sâmbătă, în preziua votului, Bricul Mircea a ancorat la prânz în portul din Almería și a fost aplaudat de un grup de români care îl aștepta. Noi am fost luați prin surprindere când l-am văzut în port, unde am parcat autorulota și ne pregăteam pentru alegerile europarlamentare.
Traseul navei a fost planificat în așa fel încât pe 25 și pe 26 mai să ancoreze în portul din Almería și toată lumea să-și exercite dreptul de vot.
La bord sunt 57 de studenți de anul II ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân, 32 de elevi din anul I de la Școala Militară de Maiștri a Forțelor Navale Amiral Ion Murgescu, comandantul și personalul permanent.
Autoritățile portuare au dat aprobare imediat presei
Robert Hellvig, consulul român din Almería, a fost cel care a întâmpinat echipajul. Noi am luat legătura cu Bogdan Dinu, jurnalist la centrul media al Forțelor Navale Române.
Intrarea în port e la fel ca intrarea într-un aeroport și avem nevoie de aprobarea autorităților spaniole ca să facem asta. Este trecut de șase după-amiaza și Bogdan Dinu ne așteaptă la bordul navei la ora șapte. Ne descurajăm, dar totuși luăm legătura cu cei din port, deși, de obicei, în România orice solicitare de presă durează câteva zile și presupune multe telefoane și birocrație.
În Spania, autoritățile au fost mereu amabile cu noi atunci când am făcut solicitări de presă și au fost prompte, dar nu ne așteptam ca într-o oră și un pic să primim aprobarea și să urcăm pe Bricul Mircea.
Seara dinaintea alegerilor
Studenții au avut program liber în preziua votului și s-au îmbrăcat în haine civile. Mulți au fost în oraș și se întorc cu plase de cumpărături. Doar cadeții de serviciu poartă uniforme militare și sunt pe punte, la posturile lor.
A fost o zi călduroasă și răcoarea serii învăluie plăcut nava veche de 80 de ani, care arată spectaculos chiar dacă nu are velele ridicate. În boxe se aude jazz și marea e liniștită.
Alex, care are 20 de ani și e elev la Școala Militară de Maiștri, citește pe punte cartea 1984 de George Orwell. Și-a luat cu el mai multe cărți, printre care Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt, Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde și Shōgun de James Clavell. Nu prea are însă timp de citit și de trei săptămâni, de când a început marșul de instrucție, n-a apucat să termine nici prima carte de care s-a apucat, 1984.
Două, trei zile cu velele în vânt
Cadeții – studenți au un program aglomerat: se trezesc la 6 în timpul săptămânii și la 6.30 în weekend, fac exercițiile fizice de înviorare, apoi sectoarele de curățenie.
Fiecare cadet are repartizată o porțiune de navă pe care o curăță de două ori pe zi, iar săptămânal se face curățenie generală, când toți stau în genunchi și freacă puntea cu o bucată de tendă (pânză de cort) cu nisip de râu până se face de culoarea cojii de lămâie.
În fiecare zi, fac exerciții fizice în arboradă și ore de studiu în cazarmă: cursuri de marinărie și de navigație astronomică, învață regulamentele militare și cum se fac nodurile marinărești. Cea mai dificilă parte este atunci când trebuie să urce la 40 de metri ca să întindă și să strângă velele.
Când vântul e bun, Bricul Mircea poate să navigheze două, trei zile folosind numai velele.
Sala cu hamace
În cazarme se doarme în hamace, așa cum s-a dormit din 1939, de când a intrat nava în serviciu.
Cel mai rău e la tangaj, când hamacele se clatină și se lovesc unele de altele. Bogdan Dinu spune că aceasta e cea mai sigură modalitate de a dormi pe navă – dacă ar dormi pe saltele, de exemplu, cadeții s-ar putea rostogoli și s-ar răni la tangaj.
Cei mai norocoși sunt cei care dorm sus, pe primul nivel, unde hamacele sunt întinse. Cei de pe nivelul doi, unde hamacele sunt curbate, dorm mai prost, iar la nivelul trei, hamacele aproape că ating podeaua. Dimineața se strâng, se montează mesele și cazarma se transformă în sală de studiu.
Băiatul din Roșia Montană care a văzut marea când a ajuns la Academia Navală
Pentru Alex, elev la Școala de Maiștri, cel mai greu a fost atunci când Bricul Mircea a trecut printr-o furtună și i s a făcut frică. La fel ca toți ceilalți studenți, Alex suferă de rău de mare și, când e furtună, are amețeli și i se face greață.
Alex s-a născut la Roșia Montană, a făcut Colegiul Militar la Alba Iulia și a văzut prima dată marea atunci când a venit la Academia Navală. A ales Marina pentru că i-a plăcut cel mai mult uniforma de aici.
Spunea că votează și la referendum, și la europarlamentare. “Am auzit ce vor să facă”, spune Alex.
“Nu sunt de acord ce vor să facă ei, să dea voie la infractori. Și, din câte am înțeles, mulți vor vota că nu sunt de acord cu ce se întâmplă în țară”.
Fără uniforme, ca să nu simtă că votează aliniați
Cadeții votează în haine civile, pentru că Forțele Navale au vrut să înlăture orice suspiciune că oamenii ar veni la vot ca la ordin.
“Am ancorat în Almería și li s-a asigurat dreptul constituțional de a vota”, spune Bogdan Dinu, jurnalist la centrul media al Forțelor Navale Române.
“Ni se pune la dispoziție un autobuz la ora șapte care va face patru ture și îi va lăsa în fața Consulatului: cine va dori să voteze, bine, cine nu, nu – opțiunea individuală a fiecăruia. Dar Marina Română le-a oferit posibilitatea de a vota”.
“Suntem cetățeni români, avem un drept câștigat și e normal să ne exercităm dreptul de vot”, spune comandorul Mircea Târhoacă. “Știam că alegerile sunt pe 26 mai și, ca orice român responsabil, ne-am pregătit din timp”.
„Nu intru eu să mă uit la politic”
Paul are 21 de ani, e student la Navigație și în seara asta e de serviciu pe punte. Tocmai a terminat de mâncat o pizza, pe care i-au adus-o colegii din oraș. Paul e din Roman, județul Neamț, și a făcut Colegiul Militar la Breaza, iar după bacalaureat a decis să urmeze Academia Navală.
“N-am mers la Forțele Terestre la Sibiu, că știu că e cu marșuri și eu nu-s bun la alergare și obosesc dacă merg atât, la ATM în București (Academia Tehnică Militară) era cu învățat și nu m-am dus, la Aviație mi-era frică de înălțime și am zis că vin la Marină, că e mai simplu”, spune Paul.
“Dar aici m-au pus să mă cațăr și mi-a fost frică și acolo am rămas. Mă luase cu povești că «Uită-te la peisaj». Ce peisaj?”
Paul nu urmărește știrile și nu știe exact ce se votează, iar de referendum nu a auzit. “Și la referendum despre ce e sau cu ce e?”, mă întreabă.
“Avem internetul dacă vrem vreo informație, dar clar când am timpul liber nu intru eu să mă uit la politic”, spune Paul.
Prima dată a votat la 18 ani, dar nu mai ține minte pentru ce. “Am votat să primesc abțibildul ăla pe buletin, îmi plăcea mie cum arată așa și am zis că colecționez. Votez pentru abțibild, dar nici nu știu exact, votez contra PSD-ului, dar nu știu cine sunt ceilalți”.
Cazarma fetelor
Cazarma fetelor miroase a șampon și a parfum. Fetele s-au pregătit de culcare și o parte dintre ele sunt deja în hamace. Încăperea e mică și hamacele pe trei niveluri ocupă tot spațiul. E o încrengătură complicată de sfori între care fetele stau suspendate. Mi se pare fermecător să dormi pe o navă, să te clatini în hamac și să vezi marea prin hublou, așa că-mi scapă un “Ce fain e aici!“ și fetele încep să râdă. «Să vezi cum ți se pare după câteva nopți»”, îmi spun ele.
Au doar câteva dulapuri mici în care nu le-au încăput hainele, așa că le-au dus în magazie. Le spun că nici eu, în autorulotă, n-am un spațiu mai mare. Sunt obișnuite cu viața la comun, pentru că stau în căminul Academiei Navale de doi ani.
Diana, care are 20 de ani și e din Baia Mare, a făcut Colegiul Militar la Alba Iulia. A dat la Academia Navală pentru că a încântat-o ideea de a călători pe mare. Diana votează pentru prima dată, deși nu știe exact care e miza votului și nu are timp să urmărească știrile.
Când plecăm de pe navă e deja târziu și cadeții se întorc din oraș – deși în seara asta au învoire până mai târziu, vor să se culce pentru că mâine dimineață deșteptarea e la 6.30, la fel ca în toate zilele de weekend.
Ziua votului
Tresar când soneria vibrează în difuzoare. Zgomotul se aude pe toată puntea, în toate încăperile, probabil că și pe navele din apropiere. Pe punte încep să apară cadeții adormiți, îmbrăcați în haine civile și pregătiți pentru votare. Doar cadeții care sunt de serviciu rămân pe Bricul Mircea și votezează la 12.00, când se schimbă tura.
Cosmin și Bogdan sunt de serviciu și îmi spun că ei nu cred că “ăia chiar numără voturile”. “Votul se face în Parlament”, spune Cosmin, care e student la Radiolocație, în Brașov. “Cred că o să se ajungă ca pe vremea lui Ceaușescu, așa zice toată lumea, cu Dragnea.Nici unul dintre ei nu citește știrile, iar informațiile care ajung la ei sunt cele care circulă pe Facebook.
Primii 50 de membri ai echipajului, în frunte cu comandorul, pleacă la secția de votare din Almería, unde îi întâmpină consulul Robert Hellvig. La ora șapte, când se deschide secția de votare, intră pe rând în timp ce ceilalți așteaptă disciplinați la coadă. “Sperăm să fie schimbarea în bine”, spune Vasile, unul dintre membrii permanenți ai echipajului. “Sperăm să se schimbe mentalitatea, oamenii. Schimbările astea sperăm să vină, că nu e bine deocamdată”.
Citește și: