Le-a schimbat percepția despre cum trebuie să locuiască un țăran aflat la 20 de kilometri distanță de cel mai apropiat oraș.

I-a învățat să depoziteze selectiv gunoiul în locurile special amenajate, să circule cu căruțele doar pe drumurile agricole special amenajate și chiar să renunțe la celebrele garduri din spini, specifice zonei Moldovei.

Asta în timp ce administrația locală a investit în drumuri de asfalt, apă, canalizare și unități de învățământ.

„Doar așa, îmbunătățind condițiile de viață pentru locuitori, îi putem întoarce acasă pe fiii satului, inclusiv pe cei din diaspora”, crede edilul Vasile Țabără.

Comuna Hoceni poate fi oricând un exemplu de bune practici pentru multe dintre comunitățile din țară. Aici, viața locuitorilor se schimbă în bine de la o zi la alta, în pofida faptului că pe teritoriul comunei, situată în zona săracă a Moldovei și la peste 20 de kilometri de cel mai apropiat oraș, nu există nici măcar o firmă importantă care să producă și să aducă plus valoare.

Chiar și așa, autoritatea locală reușește să realizeze investiții importante, fie cu fonduri de la Uniunea Europeană, fie cu puținii bani din taxele și impozitele locale. Astfel, cei 3.500 de locuitori ai comunei au grădințe și școli moderne în toate cele șase sate, apa curge la robinet în gospodăriile din patru localități, iar în centrul comunei există sală de sport, teatru de vară și un teren de fotbal cu o planeitate cum nu prea se găsește nici pe marile stadioane ale echipelor din prima ligă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

În plus, tot în zona centrală, primăria a amenajat o clădire în care funcționează Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, dotat cu mașină de pompieri, un buldoexcavator și un utilaj cu care se fac lucrările specifice de deszăpezire pe cei 40 de kilometri de drumuri comunale și sătești.

„Nu putem lăsa oamenii blocați cu zilele sau așteptând să vină cineva să ne ajute. Trebuie să ne gospodărim singuri și intervenim de fiecare dată din timp, nu după ce oamenii nu mai pot ieși deja din curte”, susține primarul Vasile Țabără.

Poate că una dintre cele mai importante investiții de când se află la conducerea primăriei este drumul comunal de zece milioane de lei, recent finalizat de o firmă al cărei director este chiar din comună. Artera de 10 kilometri, care arată mai bine ca majoritatea drumurilor europene de pe la noi din țară, leagă toate satele între ele, ceea ce facilitează accesul localnicilor la rețeaua de drumuri județene și naționale.

Cum și mediul înconjurător este important pentru orice comunitate, Primăria Hoceni finalizează și împădurirea a o sută de hectare de pășune degradată, un proiect finanțat de la Administrația Fondului de Mediu.

Localnicii care aruncă gunoiul la întâmplare se trezesc cu el acasă, prin poștă

Printr-un proiect european, autoritățile din Hoceni au reușit să realizeze în toată comuna puncte de colectare selectivă a deșeurilor. În cele mai importante zone din localități, au fost amplasate containere mari din plasă, pentru depozitarea deșeurilor din hârtie și plastic. Cu ajutorul celor o sută de asistați social, materialele refolosibile sunt preluate apoi și valorificate către o firmă specializată.

Cei care nu respectă regulile de depozitare a gunoiului și îl aruncă la întâmplare, suportă consecințele. Depistați de către primar după facturi sau alte înscrisuri din sacii menajeri, oamenii se trezesc acasă cu coletele cu propriul gunoi trimis prin poștă.

Tot pe linie de mediu, Primăria Hoceni va construi în localitatea Deleni și o platformă pentru gestionarea gunoaielor de grajd. Tot prin același proiect, aprobat și finanțat de Ministerul Mediului, se vor cumpăra și utilajele de încărcare și transport al gunoiului de grajd de la gospodăriile populației la platformă, precum și iluminatul stradal cu panouri fotovoltaice în comuna Tomșa.

„Vrem să fie frumos, nu să stăm cu garduri din spini”

Spre deosebire de alte comunități din județ și din țară, unde autoritățile se axează în special pe dezvoltarea centrului de comună, Hoceni își schimbă înfățișarea în toate satele componente. Periodic, primăria le pune gratuit la dispoziție vopseaua cu care fiecare proprietar de gospodărie să-și vopsească gardurile și bordurile din fața casei.

Mai nou, autoritățile din Hoceni au trecut la demolarea tuturor gardurilor vechi și inestetice din nuiele, prima localitate vizată fiind Deleni, unde 20% dintre gospodării au astfel de garduri.

„Este o sursă importantă de venit pentru noi, pe lângă faptul că menținem comuna curată. Am disciplinat oamenii și acum știu ce au de făcut. Cei de la 416 (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, n.r.) își fac și ei foarte bine treaba, fără să-i mai împingă cineva de la spate. De aceea, în ciuda controverselor, ajutorul social este bun atât pentru comunitate, cât și pentru beneficiari, cu acele condiții ca ei să-și facă orele de muncă, iar noi să-i plătim”, este convins edilul de Hoceni.

Cei fără posibilități materiale, cum ar fi familiile de bătrâni, sunt ajutați să-și construiască garduri noi.

After school, cămin cultural, primărie și biserici noi

Deși comuna Hoceni pare a fi în altă lume decât lumea săracă a Moldovei, comuna va continua să se dezvolte și în perioada imediat următoare.

Autoritățile au început deja lucrările la un centru after school, proiect de două milioane de euro, din care mai face parte sistemul de alimentare cu apă și canalizare din localitatea Barboși și dotarea căminului cultural, ce va fi construit în următorul an, cu instrumente și costume populare pentru membrii fanfarei aflate la început de drum.

De asemenea, au fost începute lucrările și la viitorul sediul al primăriei, iar în plan este și construirea a două biserici noi, dinte care una în satul reședință.

Toate realizările actualului edil din Hoceni s-au văzut și în voturile locuitorilor comunei. Procentul cu care a câștigat de patru ori alegerile din partea PSD a crescut constant și a ajuns, la scrutinul din iunie 2016, la aproape 90%, fiind printre primele trei din județ.


Citește și:

REPORTAJ: Arta din fân! Un deal întreg din Bucovina „a invadat” Muzeul de Artă din Timișoara: „Am vrut ca vegetalul să inunde spațiul nostru cotidian

Urmărește-ne pe Google News