Reportaj la Techirghiol, pe plaiul cailor cu cununi de ciulini. ”Când caii mureau, îi dădea la câini!”

Dacă te apropii, nu se sperie. Unii au cununi de ciulini, atârnând pe frunte. Le poţi număra coastele. Au la îndemână doar mărăcini. Sunt la câţiva metri de lac şi suferă de sete. Apa Techirghiolului e sărată. Şi oricum nu-i lasă funiile să ajungă la ea.  

Sunt mulţi, nu se ştie câţi. Un localnic i-a filmat şi a postat clipul pe Facebook, clipul a fost distribuit şi de Puya, rapperul, de o asociaţie pentru protecţia animalelor. A devenit subiect de presă. Poliţia Constanţa a trimis de urgenţă o echipă de anchetă la faţa locului.

DSVSA, spectator la căldură

Pe câmpul de pe malul lacului, din zona bălţii Zarguzon, poliţişti din Techirghiol, criminalişti veniţi de la Constanţa, angajaţi ai Primăriei Techirghiol, jandarmi s-au apucat duminică dimineaţă să caute caii.

După scandalul miilor de oi înecate, din toamna lui 2019, DSVSA Constanţa are conducere interimară. Nici un veterinar, nici un specialist în cai nu a fost prezent la operaţiune. Unul dintre oficialii DSVSA a adus un scanner şi a verificat caii dacă sunt cipaţi. Doar şase erau.

Nu toţi caii aveau hamuri. „Cei care n-aveau n-au putut fi prinşi. I-am lăsat acolo”, a spus unul dintre angajaţii primăriei, care a participat la căutări.

Primăria Techirghiol a greşit numărătoarea

Operaţiunea era în plină desfăşurare când Primăria Techirghiol a dat un comunicat prin care anunţa că au fost recuperaţi 35 de cai, au fost duşi la un adăpost autorizat, iar o asociaţie pentru protecţia animalelor s-a oferit să-i preia în grijă. Jumătăţi de adevăr.

Numărul cailor prinşi a fost de 26. Au fost urcaţi în două TIR-uri de transport, cu mult chin, totul terminându-se în jurul orei 02.00 dimineaţa. 

La faţa locului, adică pe malul bălţii Zarguzon s-a deplasat un singur reprezentant al unui ONG, Dan Valentin, de la Phrosas Sanctuary. “Autorităţile nu m-au băgat în seamă, am venit să văd în ce stare sunt animalele, dacă pot ajuta. Sunt student la Veterinară în Bucureşti”, a spus Dan Valentin.

Şi Asociaţia Măriuţa şi-a exprimat dorinţa de a se implica în salvarea cailor de la Techirghiol. “Noi am venit până la Dorbromir, din Calafat în Constanţa, după un cal care zăcea pe marginea drumului. L-am preluat, e mai bine acum. Dacă e nevoie, ne dăm peste cap şi preluăm şi caii de la Techirghiol”, afirmă Daniela Popovici, fondatoarea Măriuţa.

Deocamdată, cei 26 de cai vor sta în grajdurile de la Peştera. Iar autorităţile n-au făcut deocamdată apel la ONG-uri.

Iepele, mânjii şi inimile strânse

Operaţiunea de căutare şi prindere a cailor s-a oprit din cauza întunericului. A învins realismul, nu inima, pentru că unii poliţişti ar mai fi vrut să caute, dar superiorii au decis că e zadarnic. TIR-urile erau închiriate doar pentru o zi.

Animalele se aflau răspândite pe kilometri întregi de teren accidentat. A fost nevoie să fie căutate prin râpe, prin canale, prin peticele de pădure, printr-un noroi care ajungea până la cer.

În lipsa puştilor cu tranchilizant, oamenii au apelat la improvizaţii, la corzi elastice pentru a prinde caii. La o mână de fân bun şi „hai cu tata”, pentru a-i îndemna să urce rampa tirului. Mânjii, deşi murdari şi slabi, au opus mare rezistenţă. Dar, în momentul când mamele lor iepe au urcat, le-au urmat şi ei, cuminţi.

„Lasă-l, lasă-l un pic, uite că-i e sete!”, a observat unul dintre lucrătorii primăriei, cu glas tare. Calul bălţat trăgea cu botul spre o baltă cu apă noroioasă. În pereţii TIR-ului, erau montate adăpători şi animalele le-au găsit repede în întuneric.

Au tras cu milă şi mângâind fruntea animalului din când în când, să-l înduplece. Dar caii, uneori, se comport ăca nişte măgari.

Procurorul Ţucă, pârât de vecini

Ultimul lot a fost încărcat din comuna Biruinţa, cu ajutorul câtorva săteni. “Nu-mi vine să cred că îi ia cineva, în sfârşit. Bietele animale!”, oftează o femeie în capot pluşat, care a ieşit să asiste din drum.

Balta Zarguzon a fost dată în concesiune de Primăria Techirghiol firmei SC Cris Fishing SRL, administrată de Gheorghe Cristea. „Toţi cei care veneau la pescuit aici, pe baltă, ştiau de caii ăştia, că apăreau pe mal”, explică un sătean.

Conform surselor Libertatea, caii îi aparţin lui Marius Valentin Ţucă, 50 de ani, procuror în cadrul Serviciului Teritorial DIICOT Constanţa. Potrivit unor surse din justiţie, Ţucă a mai avut probleme cu legea acum mulţi ani, când a fost reclamat de o femeie pentru lovire.

Când au grăbit înfiinţarea Poliţiei Animalelor, şefii de la Interne probabil n-au preconizat astfel de curse de urmărire: poliţişti, jandarmi şi criminalişti să alerge pe câmpuri, după animalele procurorilor de la Crimă Organizată.

Unde merg caii când mor? La câini

Tată a 9 copii, potrivit declaraţiei de avere, Ţucă deţine, pe lângă cai, şi alte animale: vaci, oi şi un număr considerabil de câini.

Pe terenul din marginea Techirghiolului, magistratul adunase, la un moment dat, peste o sută de cai. Mulţi au murit de sete, de foame, de boli. “Când un cal murea”, povestesc oamenii, “Ţucă îl lega de gât şi îl târa cu maşina până la ţarcurile câinilor săi”.

Localnicii din Techirghiol şi Biruinţa susţin că de peste cinci ani se aflau caii lui Ţucă acolo. “Planul lui”, afirmă un vecin al procurorului, “probabil că era să aibă cai sălbatici ca la Letea. Uneori, mă furişam şi le mai dădeam drumul cailor, să caute iarbă, dar Ţucă mă alerga şi mă ameninţa cu bătaia”.

“Copiii procurorului sunt trimişi cu oile. Poate ar trebui să vină şi Protecţia Copilului, nu doar Protecţia Animalelor”, declară o tânără, ieşită în papuci, să vadă cum sunt urcaţi caii în TIR.

“Tăcerea e ca mierea”

Oamenii care au proprietăţi lângă ale lui Ţucă şi care văzuseră caii maltrataţi spun că le e frică de procuror şi de relaţiile lui printre autorităţi. Până acum, spun vecinii magistratului, toate încercările lor de a face publică situaţia s-au lovit de indiferenţa instituţiilor. “A fost un mare noroc că a preluat Puya filmarea mea”, spune cel care a izbutit să spargă zidul de tăcere. “Tăcerea e ca mierea, dar nu se mai putea”, râde bărbatul, care insistă să-şi păstreze anonimatul. 

În funcţie de gravitate, actele de cruzime împotriva animalelor se pedepsesc cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei, cu închisoare de la 3 luni la un an şi cu interdicţia dreptului de a deţine animale pe o perioadă de 5 ani.

Când rampa TIR-ului a fost ridicată şi ferecată, toţi oamenii, în uniforme sau nu, care au participat la operaţiune au stat câteva minut şi s-au privit în ochi, la lumina farurilor de maşină. Unii fumau, alţii scuturau frigul din tălpi. Nu vorbeau. Îşi trăgeau sufletul şi se încredinţau, din priviri, că totul a fost adevărat.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro