5 comentariiPe Calea Moșilor tramvaiul 21 înaintează extrem de ușor. E un șantier în toată regula în zonă. Pe partea dreaptă e o adevărată forfotă. Zeci de muncitori echipați corespunzător lucrează la conservarea şi protejarea Hanului Solacolu.
Lucrările au început la finele lunii aprilie, atunci când municipalitatea a dat undă verde. Primarul Nicușor Dan a fost la fața locului înainte ca muncitorii să intre în dispozitiv.
„Este vorba despre o clădire emblematică pentru București, monument istoric, construită în 1859, una din cele mai vechi clădiri civile ale Capitalei care a fost lăsată să se degradeze zeci de ani”, spunea edilul Capitalei.
Cuprins:
Prima fabrică de paste făinoase din Bucureşti, dar și locuință pentru liderul emigrației revoluționare bulgare
Conform istoricilor, clădirea a fost iniţial prima fabrică de paste făinoase din Bucureşti, faţada exterioară fiind prevăzută cu magazine. A fost construită în anul Unirii, 1859, de frații Solacolu, negustori din Istanbul, dar care au venit din Bulgaria și s-au stabilit la noi.
În această clădire a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.
O astfel de placă memorială există și acum la Hanul Solacolu. Evident, e degradată aproape în totalitate și vandalizată. Poza lui Liuben Karavelov nu mai există, doar găurile niturilor care au susținut-o se mai văd.
„În această casă a locuit și lucrat marele om politic și scriitor bulgar Liuben Karavelov. Redactând și tipărind ziarele «Libertatea» 1869-1972 și «Independența» 1873-1874, organe ale mișcării național-revoluționare bulgare”, se arată pe placa de marmură.
Se pare că „tot în această tipografie, Hristo Botev, revoluționar și poet, militant al luptei pentru libertatea Bulgariei, venit și el în țara noastră, în 1867 a tipărit ziarele «Drapelul» și «Cuvântul emigranților bulgari»”, după cum notează Iulia Bahovski într-un articol despre Hanul Solacolu.
„Prin cele două porți masive ieșeau trăsurile de lux care aduceau la un pahar de vin localnici și străini”
Unele voci susțin că hanul avea cam 1000 de mp și dispunea de o sută de camere.
Cei de la mybz.biz scriu că pe vremuri „parterul găzduia magazine cu proprietari de diferite naționalități, iar pivnițele adăposteau mărfurile”.
„Prin cele două porți masive în formă de U, închise acum cu lacăt, pe-atunci, lejer intrau și ieșeau, nu numai căruțele pline de marfă, dar și trăsurile de lux care aduceau la un pahar de vin și vorbă, localnici și străini de vază ai celei mai importante urbe semi-libere din regiune, aflate în imediata vecinătate a trei imperii”, mai notează.
Acum, pe Calea Moșilor, dincolo de zidurile înalte de cărămidă care erau gata să pice în orice moment, muncitorii de la Trustul de Clădiri Municipale București sunt în plin proces de conservare al clădirii.
„Gunoiul de la subsol era până la nivelul tavanului!”
Christian Hiver, directorul Trustului de Clădiri Municipale București ne-a primit pe șantier și ne-a dezvăluit cum merg lucrările.
„În acest moment avem misiunea de punere în siguranță și consolidare a clădirii. Când am intrat aici am descoperit o adevărată groapă de gunoi, cu milioane de resturi din construcții și deșeuri menajere. Era o adevărată bombă ecologică”, spune Hiver.
„Până în acest moment am scos două mii de tone de deșeuri din spatele zidurilor! Repet, două mii de tone, pare șocant, dar aceasta este realitatea”, dezvăluie Hiver.
„Domnilor, aici a fost o adevărată nebunie… Gunoiul de la subsol era până la nivelul tavanului ca să mă imaginați despre ce vorbim! A fost extrem de dificil să putem intra pe șantier cu utilaje grele pentru că se prăbușea totul. Este un șantier atipic, dar ne vom face treaba ca la carte”, mai spune directorul Trustului.
„E halucinant să vezi mii de tone de moloz aruncat de oameni”
Muncitorii dau din mâini, cum se spune. Roabă după roabă este încărcată cu moloz din interior. Totul se aruncă în siguranță în exterior. „Sunt zone unde nu putem intra încă. Molozul și mizeria sunt la ea acasă. Se muncește ca la nebunie, dar tot apare moloz. Ceva de speriat… O să fie sărbătoare când ajungem la pământul final”, spune unul dintre muncitori.
Un altul dezvăluie: „Am mii de lucrări la viața mea, dar n-am văzut niciodată așa ceva. E halucinant să vezi mii de tone de moloz aruncat de oameni. În ce țară trăim?! Oameni buni, distrugeți istoria unei țări fără să vă pese”.
Angajații Trustului de Clădiri Municipale București sunt peste tot pe șantier. Unii dintre ei montează structuri metalice puternice pentru consolidarea clădirii la exterior. Tramvaiul 21 trece din nou peste macazul făcut special cât durează lucrările din zonă.
„Nu există planuri pentru această clădire istorică ce s-a degradat extrem de rău. Zilele trecute am găsit sub tonele de moloz o cameră de care nu știa nimeni că există. E foarte complicat, dar vom duce misiunea la bun sfârșit! Apoi, când Primăria o să înceapă lucrările de modernizare, aici o să fie o adevărată bijuterie arhitecturală”, punctează Christian Hiver.
Au trecut 24 de ani de la evacuarea ultimilor chiriași
Hanul Solacolu este compus din patru corpuri construite în perioada 1859-1890.
Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar chiar și în aceste condiții, aceasta a fost folosită până spre sfârșitul anilor 80.
Conform documentelor celor de la Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, clădirea a fost locuită până spre anul 2000.
Atunci au fost evacuați ultimii chiriași, care în perioada de folosință au cauzat degradări importante clădirilor și acumularea unor cantități de gunoi și resturi de materiale de construcție, ca moloz, lemn, metal sau obiecte sanitare.
Iar în urmă cu 14 ani, acoperișul clădirii s-a prăbușit, clădirea fiind de la an la an un adevărat pericol pentru cei ce treceau prin zonă și la un pas să se prăbușească în totalitate.
Libertatea a mai scris în trecut despre Hanul Solacolu.
Și notam că cei de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic au precizat că această clădire s-a degradat și „în urma seismelor majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 care au afectat drastic structura de rezistență a clădirii, a acțiunii factorilor meteorologici (intemperii, diferențe bruște și mari de temperatură interioară), a coroziunii, a factorilor chimici-excremente animale/păsări”.
Valoarea totală a proiectului de „punere în siguranță a imobilului” este de 8,2 milioane lei
În acest moment, conform primarului Nicușor Dan, „structura metalică esențială pentru stabilitatea clădirii Hanului Solacolu a fost montată la subsolul corpului principal, iar eșafodajele din lemn necesare sprijinirii bolților de cărămidă au fost finalizate”.
Mai mult, „echipele TCMB lucrează în paralel la fundațiile de beton și la evacuarea deșeurilor care a ajuns la 75% din cantitatea estimată”. Acum a început deja montarea structurii metalice pe fațada principală „cu o atenție deosebită pentru conservarea elementelor decorative existente”, după cum susține Dan.
Valoarea totală a proiectului de „punere în siguranţă a imobilului” este de 8,2 milioane lei, iar durata de execuţie este estimată la 16 luni. Momentan, municipalitatea nu a anunțat care sunt planurile pentru viitor, doar că își propune să-l transforme în Spațiul Cultural Municipal.
E clar că municipalitatea se așteaptă ca, după finalizarea proiectului, zona să se dezvolte și să devină un punct de referință al Bucureștiului.