Comentează„Doamna doctor, a leșinat un copil!”, strigă o femeie în timp ce deschide ușa furtunos. Suntem în Tulcea, în cabinetul doctorului de familie Letiția Vasile, pensionată de doi ani, dar încă la locul de muncă. Dr. Vasile, 65 de ani, o femeie care nu-și arată vârsta, își pune stetoscopul după gât și fuge să vadă ce s-a întâmplat. Revine în cabinet în câteva momente și spune calm: „Cred că n-a mâncat”. Ia niște bomboane dintr-un sertar al biroului și iese iar.
Nu există specificul unei zile, consultă de la sugari la gravide, la vârstnici. Aproximativ 4.000 de pacienți sunt înscriși la ea și o medie de 60 de pacienți pe care îi vede pe zi. Cel mai în vârstă pacient are 94 de ani. Cel mai mult îi place să lucreze cu cei mai în vârstă. „Îi privesc ca pe ai mei”, spune ea la întoarcerea în cabinet.
Soțul meu a murit acum doi ani, mama mi-a murit și ea, tatăl a murit, fratele a murit și el. Nu mai am pe nimeni din familia mea. Pacienții sunt a doua mea familie.
Este unul dintre motivele pentru care continuă să profeseze, chiar dacă a trecut deja de vârsta pensionării. „Am rămas pentru pacienți, pentru sufletul meu și pentru pensie. Acum pensia mea ar fi 2.000 de lei”.
Nu este singura. În județul Tulcea, 34% dintre medicii de familie care activează în prezent sunt pensionari. Există județe cu o situație chiar mai gravă: în Harghita, jumătate sunt trecuți de vârsta pensionării, potrivit Agerpres.
Problema este extinsă la nivel european. 30% din populația Franței, de pildă, locuiește în zone fără acces la un doctor de familie, potrivit Politico.
În România există o legislație care le permite medicilor de familie să profeseze și după vârsta pensionării, în baza unui aviz special eliberat anual de Colegiul Medicilor și DSP.
„Dacă sunt sănătoasă – și la cap – și legea îmi permite, stau cât pot”, spune dr. Vasile referitor la vârsta reală la care se va pensiona.
Un deficit de 43 de medici de familie la Tulcea
„Avem 79 de medici de familie, dintr-un necesar de 122. Situația persistă, iar în ultimii ani a devenit mai gravă. Sunt medici care pleacă natural la pensie și nu mai vine nimeni. Avem deficit la toate specialitățile, nu doar de familie”, declară pentru Libertatea Eugenia Vasile, președinta Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Tulcea. Adică lucrează fără o treime din necesar.
Mai mult decât atât, conform datelor CAS din toamna acestui an, 27 dintre cei 79 de medici de familie din Tulcea sunt pensionari cu contract de muncă prelungit.
În România sunt aproximativ 55.000 de medici cu aviz de bună practică, nota ziarul Viața Medicală la finalul lunii septembrie. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor, spune că în România nu este deficit de medici, ci o distribuție neuniformă a acestora, notează Hotnews. Tulcea este unul dintre județele în care acest deficit persistă și se înrăutățește. Asta și din cauza geografiei locului, care face accesul oamenilor mai dificil.
De exemplu, până în Crișan, unul dintre locurile din Deltă în care nu există niciun medic, se face minimum o oră cu șalupa din Tulcea.
În total, opt localități din județul Tulcea, dintre care cinci din Deltă, nu au medic de familie. Este vorba de: Ceatalchioi, Crișan, Dorobanțu, Grindu, Maliu, Pardina, Sfântu Gheorghe și Stejaru. Din această cauză, o parte dintre oamenii de acolo au migrat spre medici de familie din zona urbană. Alții apelează la „consultații la distanță”, o practică apărută în pandemie și care a rămas eficientă în acest caz.
Nu sunt puțini nici cei care apelează la vecinii mai în putere sau la rudele mai tinere pentru a le intermedia relația cu medicul de familie aflat la distanță. Tot în Tulcea mai există zece localități în care câte un medic de familie merge să consulte localnicii câte zece ore pe săptămână.
Medicina de familie e primul segment din asistența medicală și fără medici de familie nu putem tria afecțiunile. Și trebuie să degrevăm celelalte segmente ale medicinii, nu ne putem prezenta pentru orice problemă minoră la UPU la spital. Medicul de familie este cel care ne cunoaște starea socială, istoricul bolii, familia și poate face mai multe conexiuni să stabilească ce e de făcut.
Eugenia Vasile, CAS Tulcea:
Președinta CAS motivează aceste lipsuri prin faptul că medicii tineri „probabil consideră că localitățile noastre sunt neatractive. Accesul mai greu în Deltă, într-adevăr. Dar populația din zona rurală este mai vulnerabilă și nu are cine să-i consulte. Cei de acolo nu au garanția sănătății”.
Dar în toată România există sute de localități din rural în care nu există medici de familie. 328 de localități nu aveau un medic de familie, conform datelor din 2019.
Propunerea lui Daniel Coriu a fost ca în aceste locuri să se facă angajări fără concurs. „Concursul în aceste zone este o birocrație inutilă. Nu e concurență”, explica președintele Colegiului Medicilor după o vizită în regiune, conform Viața Medicală.
60.000 de euro, pentru renovarea cabinetelor
În multe dintre localitățile din județul Tulcea, autoritățile locale au încercat o strategie „de a atrage medici” și au construit cabinete medicale, inclusiv locuințe pentru medici. Dar acestora le lipsesc medicii în continuare.
Totodată, prin platforma proiecte.pnrr.gov.ro, gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt disponibile sume de până la 15.000 de euro/cabinet, pentru renovarea cabinetelor, iar pentru dotarea cu aparatură sunt disponibile sume de până la 45.000 de euro/cabinet.
Pentru tineri nu este însă ușor să își înceapă cariera în izolare, admite doctorița Vasile, repartizată aici când avea un pic peste 20 de ani și nu avea libertatea de a alege.
Drumul spre medicină. Și spre Tulcea
Medicul Letiția Vasile și-a ales profesia la început în joacă, în copilărie. Mama ei a fost operată de o doctoriță numită Letiția, după care și-a și botezat fiica. Astfel, medicul de familie a crescut cu povestea unui medic pe nume Letiția. „Cred că povestea asta m-a influențat în subconștient”. În plus, când era mică, mama îi lua stetoscop și își consulta păpușile. „Mi-a plăcut. Încă îmi place”, spune astăzi după mai bine de patruzeci de ani de când a devenit medic.
Născută în Caracal, a ajuns la Tulcea prin repartiție la începutul anilor ‘80. Pentru că repartiția a fost în decembrie, își amintește că a venit cu o plapumă în tren. Au urmat trei ani de stagiatură, apoi a fost medic de întreprindere, apoi medic de medicină generală adulți. Din 1998 este medic de familie.
Pentru ea, medicina de familie „este o specialitate de bază, dar e aproape moartă”.
Vie însă este relația cu pacienții. „Am pe listă pacienți care au fost în burta mamei lor, acum sunt părinți și sunt tot ai mei. Sunt ca familia mea”, spune dr. Vasile.
„O pot suna oricând. E punctul de plecare: ai o bubă, nu știi unde să te duci, aici vii. Nici nu poți să alergi ca bezmeticul. De multe ori se rezolvă aici, nici nu trebuie să mergi mai departe. Ne bazăm pe dumneaei. Uneori ne ajută doar cu un telefon, un sfat”, povestește Mădălina, 37 de ani, pacientă și mama unui băiețel de 6 ani și a unei fetițe de 9, înscriși și ei la cabinetul dr. Vasile. „Venim des”, mai spune ea. Astăzi au venit pentru că „tușim, facem febră, ne doare burtica”.
Tot aici sunt înscriși și „mamaia de 845 de ani (râde), părinții soțului, soțul, eu de când m-am căsătorit. Pe ei i-a luat doamna doctor de când erau în burtă”.
Relația cu unii pacienți trece de ușa cabinetului
Dr. Vasile povestește că mai ales de când a rămas singură s-a gândit la unii pacienți ca la familia ei. A simțit asta și când mai multe paciente au ajutat-o la biserică, la înmormântarea tatălui său.
Nu se sfiește să spună că sunt situații în care plâng împreună, în cabinet sau la telefon. Uneori plâng și de bucurie, așa cum au făcut atunci când o pacientă gravidă a sunat-o de la spital, înainte să nască, și au stat minute bune la telefon.
Minusurile legislative
Spune că cele mai rele lucruri sunt cele care țin de legislație. „Au distrus medicina de familie prin aceste legi, ordine… Nu suntem respectați. Uneori nici de pacienți”. Se referă la bugetele mici acordate acestei specialități și la birocrația excesivă care îngreunează atât munca ei, cât și contactul pacienților cu medicii.
Conform Barometrului medicilor de familie din România din 2022, mai mult de jumătate dintre medicii de familie sunt nemulțumiți cu privire la imaginea/statutul medicului de familie, aspectele administrative, relația cu autoritățile și aspecte financiare, relația cu CNAS, printre care decontarea și stabilitatea veniturilor lunare.
Cel mai în vârstă medic de familie din Tulcea
La Colegiul Medicilor din Tulcea, unde venise cu treabă, l-a cunoscut și pe Dumitru Vâlcu, medic primar în medicina de familie. S-a pensionat la 70 de ani, iar în prezent are 72. Încă profesează. A fost repartizat aici, în 1983, de la Brăila, unde a muncit șase ani. De loc este din Lupeni, județul Hunedoara. În prezent are în jur de 2.100 de pacienți. Spune că va renunța la halatul alb în momentul în care va simți că starea de sănătate nu îi va mai permite să continue.
Medicina de familie este, cred eu, o specialitate pe care trebuie să punem accentul. E primul pas al pacientului către menținerea sănătății, pentru prevenție și acces la sănătate. Prima verigă în lanțul sanitar.
De aceea, spune că nu ar trebui să existe o consultație care să dureze mai puțin de 20-25 de minute. Asta pentru că pacientul vine la medicul de familie din două motive: „să îi spui ce are și ce are de făcut”.
„Îmi place să discut cu pacientul, de asta am rămas. Și din plăcerea de a activa în continuare în medicina de familie”. Cea mai mare satisfacție a lui este atunci când se întâlnește cu actuali sau foști pacienți pe stradă și își strâng mâna prietenește.
Viitorul medicinei de familie
„Fiecare specialitate are câte o parte. Pe când medicina de familie vede pacientul complet, de sus până jos. E medicina în care comunici cu pacientul”. Așa i-ar vinde doctorul Vâlcu medicina de familie unui tânăr care se întreabă ce parte a medicinei să aleagă.
„Poate o soluție ar fi mai multe locuri de rezidențiat în medicina de familie. Sau să se facă practică și în mediul rural”, propune președinta CAS.
„Va fi fără suflet. Se vor introduce trei simptome și AI îți va spune ce are, îi va pune diagnosticul”. Așa crede medicul Letiția Vasile că va arăta meseria asta peste 20 de ani.