ComenteazăGrupuri de prieteni de toate vârstele, cupluri, părinți și copii și-au amintit, sâmbătă seară, cum e să descopere împreună lumi de astăzi și de mai demult.
Printre cele 43 de puncte culturale de interes răspândite în Bucureşti, adevărate „camere urbane” în care publicul s-a putut bucura de intervenţii artistice şi culturale intedite, s-a aflat, în premieră, și expoziţia „Identităţi Fragile – Muzeul Pandemiei”, care a putut fi vizitată la Galeria Rezidenţa BRD Scena 9.
De asemenea, vizitatorii au putut să vadă, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, expoziția „Hărți false”.
Și Primăria Municipiului București s-a lăsat pentru prima dată admirată de public, astfel că sute de persoane s-au așezat la coadă, nederanjate de ploaie.
„Un prilej bun de întâlnire”
La 17:50, pe 12 iunie, un șir de oameni cu și fără umbrele, distanțați, înconjoară pe două laturi Primăria Municipiului București, vizavi de Parcul Cișmigiu. Vizitele ghidate încep la 18:00. Vocile și râsetele oamenilor sunt acoperite din când în când de zgomotul mașinilor care trec pe șoseaua plouată. O femeie în geacă de blugi așteaptă cu mâinile în buzunare și suspină, iar alta, cu pălărie roșie, citește pe un scaun pliant adus de-acasă.
Trei studenți de 22 de ani s-au întâlnit aici acum 15 minute, sunt curioși să vadă pentru întâia dată interiorul instituției pe lângă care au trecut de atâtea ori. Ana și Bianca sunt studente la Arhitectură, iar Cosmin, la Politehnică. N-au căutat înainte informații despre clădirea construită în 1910 după planurile arhitectului Petre Antonescu, vor să le afle înăuntru.
Ana, într-un trenci lung și cu umbrela în mână, povestește că s-a bucurat de Noaptea Muzeelor și în alți ani, însă atunci primăria nu putea vizitată. Pentru Bianca, tot ce se întâmplă în seara asta „e normal”, căci în sfârșit poate ieși cu prietenii în diverse locuri.
„E un prilej bun de întâlnire”, mai spune ea. Deocamdată n-au un plan legat de ce muzee vor mai vizita. Oricum, încă mai au de așteptat aici.
Unii copii se desprind de părinți și aleargă de colo-colo. „A, deci noi stăm după ei!”, constată o fetiță cu hanorac roz, care vine spre intrare, urmată de tatăl ei. Când o aude, bărbatul râde și o întreabă: „Păi, ce vrei să facem?”. Paznicul lasă un grup de vizitatori să intre la zece minute, ca să evite aglomerația.
Mesaje despre Bucureștiul de azi și de mâine
Înăuntru sunt expuse, între altele, fotografii cu alte monumente proiectate de arhitectul Petre Antonescu, printre ele: Arcul de Triumf și Facultatea de Drept. O femeie peste 50 de ani cu păr scurt și mărgele albe le privește cu atenție. „E interesant, mai ales că n-am intrat niciodată. Aș propune să se viziteze lunar”, spune pentru Libertatea, spre finalul turului.
La ieșire, unde adulții și copiii lasă mesaje cu markerul pe un geam despre cum văd ei Bucureștiul de astăzi și cum ar vrea să fie orașul de mâine, scrie și ea câteva cuvinte. Orașul actual e „exotic”, iar în viitor i-ar plăcea să fie „de 5 stele”. Alții l-au caracterizat în prezent: poluat, fără apă caldă, haotic, vesel, gropi x100. Ce și-ar dori să găsească în viitor? O Capitală verde, cu parcări și cu trotuare pentru pietoni, curată și liniștită.
Pe la 18:50, doi băieți îmbrăcați în negru din cap până în picioare se apropie de intrare. S-a făcut o oră de când stau la coadă.
La Palatul Șuțu. „E încă un pas spre normalitate”
De la primărie, în zece minute ajungi pe jos la Muzeul Municipiului București-Palatul Șuțu, peste stradă de Universitate, unde coada e mai puțin impresionantă, dar oamenii sunt la fel de nerăbdători. Un cuplu mai are un pic și intră în clădirea finalizată în 1835. A durat cam 15-20 de minute, spune bărbatul, după ce verifică ceasul de la mână. Poartă un ghiozdan în spate, ceea ce dă impresia că a plecat într-o scurtă excursie. E prima dată când vizitează palatul și, mai spune el, i-a atras atenția pentru că „e o clădire aparte a Bucureștiului”.
„Aveam o listă mare, dar ploaia ne-a încurcat planurile”, intervine partenera lui. Așa că se vor hotărî când vor ieși dacă vor vizita și alte muzee. Cum li se pare faptul că Noaptea Muzeelor se organizează iar fizic? „E încă un pas spre normalitate”, spune femeia, iar el adaugă că e bine că pot din nou să se bucure de activități variate, ca înainte de pandemie.
În primul muzeu al pandemiei. „Poveștile descriu și sentimentele mele”
Între Universitate și Piața Romană, la Rezidența BRD Scena 9 s-a deschis expoziția „Identități fragile – Muzeul pandemiei”, creată din amintirile și emoțiile celor care au trăit-o. Este un proiect-experiment al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România și cuprinde obiecte adunate printr-o colectă publică între 15 martie și 15 aprilie.
În această curte nu s-au făcut cozi, dar în încăperi sunt destui vizitatori, cei mai mulți sub 40 de ani, care privesc un desen-simbol al pandemiei – un curcubeu însoțit de mesajul „Totul va fi bine” – și o pernă înconjurată de șervețele mototolite cu textul: „Pe perna asta s-a plâns și s-a oftat”.
Niște adolescenți scriu pe hârtie povestea lor din pandemie și pun experiența bine într-o sticlă pentru cineva care o va găsi peste zece ani.
O tânără de 27 de ani cu păr blond ondulat spune că de la o prietenă a aflat de expoziție și că abia aici a descoperit că e despre pandemie. S-a bucurat când a ajuns și s-a regăsit în mărturiile celor care și-au donat experiențele pentru acest muzeu.
„Am citit povești care descriu și sentimentele mele”, spune ea. I s-ar părea utilă, totuși, o hartă a muzeelor, ca să îi fie mai ușor să se orienteze cu prietena ei într-o seară plină ca asta.
Printre hărțile false. „Am prins comunismul și știu ce înseamnă”
La o stație de metrou distanță, la Piața Victoriei, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi expune „Hărți false”. La 20:45 sunt vreo 20 de persoane la coadă și se așteaptă cam jumătate de oră; din cauza pandemiei lumea intră pe rând.
În șase ore au ajuns aici 500 de vizitatori, printre ei și o mamă care și-a adus fiul pentru prima dată. Amândoi poartă pantaloni scurți și tricouri sport.
„Voiam de mult timp să venim”, spune femeia. „Important e să-i placă lui expoziția, eu am prins comunismul și știu ce înseamnă”. Băiatul de vreo 15 ani se plimbă de la o hartă la alta și zice că, da, îi place mult aici. Are șansa să privească hărți falsificate de STASI, serviciile secrete din Germania de Est, ca să împiedice fuga nemților în Germania de Vest. Iar din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) sunt planuri de apartamente care ajutau Securitatea din Republica Socialistă România să îi supravegheze pe români.