REPORTAJ O arie protejată Natura 2000 de la marginea Mangaliei a devenit depozit de deșeuri: „Aduc gunoaiele cu mașini mari, de la firme!”. Ministerul Mediului știe din 2020

Mlaștina Hergheliei se află pe partea dinspre mare a drumului, iar Obanu Mare și Peștera Movilei, pe partea cealaltă, care dă într-o vale, unde se află Balta Inului, cu luciul punctat de câteva lișițe. 

„Un ecosistem remarcabil”

În peșteră, unde accesul publicului e interzis, trăiesc 43 de specii de nevertebrate, dintre care 32 sunt specii endemice pentru sit. „Ecosistemul este remarcabil prin înalta sa biodiversitate”, menționează o notă a Ministerului Mediului din 2020. Păsări, reptile, rozătoare, insecte, tufișuri sarmato-pontice și alte specii de plante sunt listate în anexa documentului.

În jurul intrării în peșteră sunt formațiuni geomorfologice numite obane – șesuri joase, cu mlaștini și lacuri din zona Mării Negre. Dintre vertebrate, aici se întâlnește, susține documentul de la minister, popândăul european. „Nu sunt informații cu privire la mărimea populațională a popândăului european în sit, aceasta va fi definită într-o perioadă de 3 ani”. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Ministerul Mediului știe din 2020

N-am întâlnit nici un popândău când am trecut prin rezervație. Sau, dacă am întâlnit, nu l-am recunoscut. O viețuitoare trebuie să treacă prin mutații considerabile ca să reziste în depozitul uriaș de gunoaie care se întinde pe aria protejată. Popândăii probabil n-au mai avut răbdare, ca urșii, să fie numărați de Ministerul Mediului și s-au transformat în câini maidanezi, care adulmecă fără convingere ce mai apare nou prin mormanele multicolore care încep de unde se termină casele. 

„Nu, nu, oamenii nu mai aruncă! Le-a dat interzis!”, afirmă cu tărie un localnic, tăria fiind în pahar. Pe ploaie, singurele semne de viață sunt la barul din cartier. „Aduc gunoiul cu mașini mari, de unde sparge ei, de unde sapă, nu știu”. Un alt localnic aprobă și adaugă că „mașinile mari” nu sunt ale Primăriei Mangalia. „Sunt mașini de la firme. Sunt rabe (n.r. – autobasculante, după numele producătorului maghiar Raba) de-alea mari, vin de dimineață de la ora 7 până seara”. „Și strică și drumurile!”, completează primul localnic. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Drumurile nu sunt vreo minune în nordul Mangaliei, unde nu bat ochii sensibili ai turiștilor. Primarul Radu Cristian, la al treilea mandat, a anunțat în februarie că va începe „mult așteptata asfaltare în cartierul de case Coloniști”, cu fonduri de la Guvern, prin Programul Saligny.

Despre gunoaiele din aria protejată se știe la Ministerul Mediului de aproape patru ani. Nota citată datează din august 2020 și consemnează următoarele: „Vulnerabilitatea sitului Obanu Mare și Peștera La Movile rezultă din faptul că în imediata sa vecinătate, localnicii orașului Mangalia depozitează cantități importante de gunoi menajer și de construcție. În vecinătate se desfășoară activități agricole și de pășunat”. 

În continuarea documentului, Ministerul Mediului subliniază importanța luării unor măsuri, astfel încât situl să fie conservat mai bine, fără să specifice însă care ar fi aceste măsuri. 

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

„S-a constatat depozitarea necontrolată a unor deșeuri inerte”

Au trecut trei ani și gunoaiele și-au continuat lupta pentru teritoriu cu ierburile de stepă și cu ipoteticul Spermophilus Citellus, numele de catalog al popândăului european.

Garda de Mediu n-a răspuns la întrebările ziarului Libertatea despre subiect. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) ne-a comunicat că, „în vederea verificării aspectelor semnalate de cotidianul Libertatea”, a efectuat un control în zonă, împreună cu reprezentanți ai Administrației Bazinale Apă Dobrogea Litoral și ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.  

„S-a constatat existența unui stăvilar deschis, care favorizează descărcarea apelor din Mlaștina Hergheliei în Marea Neagră și afectarea ariei protejate. Au fost constatate, atât în apă, cât și pe malul lacului, existența unor deșeuri menajere. De asemenea, în capătul din partea de sud al lacului, în imediata vecinătate a ariei naturale protejate, spre stațiunea Saturn, s-a constatat depozitarea necontrolată a unor deșeuri inerte (fragmente de beton, zidărie etc.), afectând vegetația ierboasă din această zonă a ariei naturale protejate”, precizează documentul semnat de președintele ANANP, Vasile Cârnariu.

Ca urmare a acestor constatări, Agenția a trimis o adresă la Garda de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, dar „până la această dată nu au fost transmise demersurile întreprinse în vederea soluționării solicitării ANANP”. 

Primăria Mangalia, chemată să ridice gunoiul

Agenția a solicitat Primăriei Mangalia „colectarea deșeurilor și aducerea la starea inițială a terenului afectat”. Nici această solicitare n-a fost recepționată corespunzător, întrucât gunoaiele nu s-au clintit din loc, deocamdată.

„De zece-cinșpe ani de zile!”, răspund localnicii, când îi întrebi de când se aruncă gunoi în zonă. „Acuma a mai aranjat un pic, dar dacă veneați acum doi ani, trei ani, dezastru era! Acuma a mai aranjat, a mai întins, a mai adus pământ, a pus peste ele, le-a îngropat”. 

Oamenii știu ceea ce autoritățile ignoră, iar cercetătorii se tem să cerceteze: pe lângă obane, în relieful și în structura geologică a sitului Natura 2000 de la periferia Mangaliei au apărut noi straturi și noi formațiuni. Straturi de borduri, pungi de plastic, resturi auto, anvelope, haine vechi, sfărâmături de asfalt. Un strat de pământ, un strat de gunoi: „Se nivelează acolo. Tot timpul. Cât se poate, grămadă-grămadă, apoi vine cu excavator de-ăla”.

Zvonuri despre o pescărie

Oamenii vorbesc și despre un polițist de la Rutieră, care locuiește în cartier și care „nu dă voie” decât la mașinile mari să lase gunoiul, nu și localnicilor. „El vrea să facă acolo (n.red. – pe malul lacului) o întindere, să facă de vară, să vină turiști la baltă, la pește, la un grătar. Un fel de pescărie, știi?”.

O proiecție plauzibilă. Nici un ecosistem fără prădătorii lui. 

Nori pe sus, noroi galben pe jos, un noroi care se lipește de roți și de tălpi ca aluatul, Obanu Mare – Peștera Movilei nu arată deloc ca o zonă frecventabilă. Popândăul din tine îți șoptește să grăbești pasul și s-o ocolești la distanță sanitară. 

Cu trei instituții implicate în administrarea ei – Primărie, ANANP, Ministerul Mediului, patru, dacă numărăm și Garda de Mediu, deși activitatea acesteia se derulează, în general, dincolo de orizontul evenimentelor -, aria din nordul Mangaliei rezistă ca sit Natura 2000. Și încă unul cu reale șanse de a deveni un sit Natura 2300. 

Arheologi cu ochi mari, gura mică și pielea verde vor veni aici cu lopățele și vor extrage fosile de borduri, capace de WC, tălpi de șezlong, spițe de umbrelă, negru de fum de la grătar și alte urme ale civilizațiilor trecute. Iar în notele trimise spre aprobare către forurile intergalactice, acești arheologi, suferind de evidente complexe de superioritate, vor trage concluzia că oamenii mâncau pește, dar asta nu le-a folosit la nimic. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro