ComenteazăO femeie gravidă, cu o fetiță de 2-3 ani care doarme în brațele ei, înconjurată de multe bagaje, mă roagă să o țin pe fetiță câteva secunde ca să îi poată încheia fermoarul de la fâș. O iau în brațe, fetița doarme în continuare. Între timp, soțul femeii aduce restul de bagaje din tren, ajutat de un voluntar.
E trecut de 1 noaptea și peste 1.000 de oameni așteaptă pe peronul Gării de Nord din București să treacă de filtrele de control ale Poliției de Frontieră. Fac parte din minoritatea azeră din Ucraina, care numără jumătate de milion de persoane, și vin din orașe puternic afectate de război, ca Harkov sau Kiev.
Cu o zi înainte, pe 2 martie, Adunarea Generală a ONU a votat cu 141 la 5 o rezoluție în care a condamnat agresiunea militară a Rusiei din Ucraina. În text se spune că țările lumii cer Rusiei să oprească asaltul pentru că el distruge nu doar o țară și economia ei, ci generații întregi.
Avem o îngrijorare profundă cu privire la deteriorarea situației umanitare în și în jurul Ucrainei, cu un număr tot mai mare de persoane strămutate în interior și de refugiați care au nevoie de asistență umanitară.
Rezoluția ONU votată cu 141 – 5:
Cele cinci voturi împotrivă au fost acordate de Belarus, Coreea de Nord, Eritrea, Siria și Rusia. 35 de țări s-au abținut la vot. Și încă câteva au lipsit de la vot. Printre acestea din urmă, Azerbaidjan. Dar azerii nu lipsesc din această suferință, ei sunt parte a crizei umanitare.
Au ajuns joi noaptea în capitala României cu un tren special, cu 11 vagoane, care a plecat de la Iași, după ce, anterior, au tranzitat Republica Moldova.
Pentru că e primul tren organizat special pentru refugiații din Ucraina, gara e plină de autorități, voluntari și foarte multă presă. Ambasada Azerbaidjanului a aranjat transportul refugiaților și cazarea lor temporară. Bucureștiul e doar un punct de tranzit, majoritatea urmând să plece, cu avioane sau cu autocare, spre Baku, capitala Azerbaidjanului.
Inițial s-a anunțat că cei peste 1.000 de refugiați azeri vor fi cazați la Romexpo joi noaptea. Dar planul a căzut și s-a decis ca oamenii să înnopteze la centre din Ilfov.
Bibliotecara azeră din Kiev
Printre refugiații azeri e și Naily, o femeie micuță, în vârstă de 69 de ani, care a studiat engleză la Institutul de Limbi Străine din Kiev. Cară un troler aproape cât ea de mare. E însoțită de nora ei, Ana, care are o fetiță în brațe, și o alta lângă ea, de zece ani, Amina. Cea mare o prinde în brațe pe bunica ei și zice cu un zâmbet larg, „She is my grandmother” (Ea e bunica mea, în engleză, n.r.). Sunt de două zile pe drum.
Naily spune că nu a apucat să exerseze engleza după ce și-a terminat studiile, pentru că a lucrat ca bibliotecară. O face acum, într-o gară luminată de reflectoarele echipelor de televiziune și ticsită de poliție.
Sunt zeci de jandarmi, polițiști de la Poliția Națională, de la Poliția de Frontieră, angajați de la Inspectoratul General pentru Imigrări, dar și vreo 30 de polițiști de la Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, dotați cu arme.
Bibliotecara își va continua drumul spre Baku, capitala Azerbaidjanului, unde are o fiică și pe sora ei, iar Ana și fetițele merg în Germania. „Hallo”, spune Amina. E primul cuvânt învățat în germană.
De când a început războiul, peste 1,2 milioane de refugiați au fugit din Ucraina.
Zilele trecute au ajuns foarte multe trenuri în Gara de Nord cu studenți străini din Ucraina, născuți în Nigeria, Maroc sau India. Acum sunt femei ce împing cărucioare cu o mână, iar cu cealaltă trag trolere după ele, familii numeroase care și-au strâns toată viața în 4-5 sacoșe de rafie, oameni în vârstă care cară bagaje grele.
Un băiețel trage un geamantan mare, cu Mickey Mouse, și îl ține pe fratele lui mai mic de mână.
Duși în centre din Ilfov
„Toți vor fi cazați în Ilfov. Încercăm să le oferim hrană, odihnă, până când țara de unde provin organizează transportul către Azerbaidjan”, spune Simona Neculae, prefectul de Ilfov. Femeia se plimbă printre jandarmi, dă indicații.
„Am pregătit centre în 20 de localități din Ilfov, cu o capacitate de câte 50-100 de locuri. Dar sunt și centre de 150 de locuri. Cei mai mulți vor fi duși în Voluntari, 230 de persoane”, adaugă prefectul.
Unii dintre acești refugiați îi vor înlocui pe studenții indieni care au dormit în Sala de Sport din Voluntari, pe niște saltele improvizate. Doar că acum e vorba de familii mult mai numeroase, cu copii mici, cu foarte multe bagaje.
1.107 refugiați azeri au ajuns cu trenul din Iași, precizează dr. Huseyn N. Najafov, Ambasadorul Azerbaidjanului în România. E și el în gară, stă de vorbă cu refugiații, le explică unde vor fi duși în noaptea asta. A doua zi, cei mai mulți vor fi transportați în Istanbul cu autocare speciale, de unde vor zbura spre Baku.
O adolescentă cu părul prins într-un coc vorbește în fața camerelor de filmat. E vocală și foarte articulată. Povestește prin ce a trecut cu o energie soră cu furia. La final zice Thank you și se întoarce la grupul ei, unde izbucnește în plâns. Prietenele ei o îmbrățișează, adolescenta își șterge lacrimile și se recompune. Mai are până va ajunge în Baku.
Autobuzele încărcate cu zeci de refugiați pleacă treptat spre Ilfov. Un băiat a adormit cu capul pe geam.
O fetiță rămâne de veghe
Pe la 3 dimineața, Gara de Nord e aproape goală. Au rămas doar voluntarii care descarcă niște saci cu jucării dintr-un portbagaj și câțiva refugiați care dorm în sala de așteptare din gară pentru că au tren a doua zi de dimineață.
Printre cei rămași treji e o fetiță vietnameză, care are cel mult doi ani. Îi dă să bea suc jucăriei ei de pluș. Cu paiul, așa cum bea și ea. Tatăl ei moțăie pe un scaunul de lângă, iar feed-urile de știri anunță un incendiu la centrala nucleară din Zaporojie.