REPORTAJ. O tânără din București învață mii de copii și profesori ce trebuie să facă în caz de cutremur și cum să ofere primul ajutor. „Incendiul din Colectiv mi-a schimbat viața”

„Știți ce e acesta?”, îi întreabă Delia Moleș pe copiii din fața ei. Elevii aproape ies din bănci când își flutură mâinile cu două degete ridicate ca să-i remarce „doamna” de la catedră.

„Este un rucsac roșu care ajută oameni”, se strigă pe mai multe voci într-o clasă de a V-a, la Școala Uruguay din sectorul 6. Delia, în vârstă de 29 de ani, dar care poate fi ușor confundată cu o elevă din cauza înălțimii sale, râde. Începe să scoată din rucsac diverse obiecte pe care le împarte copiilor.

Cei mici le privesc nedumeriți în timp ce afară ninge, la început de martie. Trec din mână în mână un plic argintiu cu lichid, o folie aurie bine împăturită, fluiere, o lanternă, un radio, o trusă de prim ajutor.

Sunt lucrurile esențiale pe care trebuie să le avem într-un rucsac pentru situații de urgență, gata pregătit la îndemână în cazul unui cutremur major.

Cursuri în zeci de grădinițe, școli și facultăți

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În următoarele două ore, copiii au învățat unde și cum trebuie să se adăpostească în timpul cutremurului, ce trebuie să conțină „rucsacul roșu care ajută oameni” și la ce folosește fiecare lucru în parte: folia de plastic este pentru a acoperi geamul spart la cutremur, în cazul în care e frig, plicul cu lichid este, de fapt, apă, iar fluierul va fi foarte util dacă rămânem blocați sub dărâmături.

Unii dintre cei mici au recunoscut că nu au mai văzut un aparat de radio. Generația de după 2010 a crescut cu YouTube și Spotify. I-au învârtit rotițele până l-au pornit și au prins muzica pe frecvență. Radioul ne va ajuta să rămânem la curent cu anunțurile autorităților, pentru că este foarte posibil să pice curentul în cazul unui dezastru, le-a explicat Delia.

Clasa a V-a de la Școala Uruguay din București a fost doar una dintre grupele de copii pregătite primăvara asta de Delia Moleș. A ținut cursuri în 40 de grădinițe, 10 școli, 10 facultăți și două asociații studențești, precum și unor ONG-uri din comunitate.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Cursurile fac parte din proiectul „Pregătit înseamnă protejat” al Crucii Roșii Sector 6 și presupun prim ajutor și pregătire pentru cutremur, precum și simulări și diverse ateliere de educație.

„Faraonul” cumințit

„Au fost minunați”, a spus Delia, la finalul celor două ore de pregătire de la Școala Uruguay, deși în clasă energia copiilor ar fi putut epuiza numai vizual pe oricine. Un puști cu părul negru, „Faraonul” i se spune, a fost cel mai agitat. A făcut continuu glume și s-a jucat cu pixurile și creioanele în ultima bancă cu alți doi colegi de-ai lui. Delia nu și-a pierdut răbdarea și l-a chemat la tablă să vorbească despre obiectul care îi revenise, un pachet de baterii.

Ajuns în fața clasei, „Faraonul” a devenit imediat serios. Delia l-a ținut în prima bancă, lângă ea, iar puștiul a fost cuminte. Ba chiar a ridicat mâna să răspundă la întrebările Deliei.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Suntem prieteni toți, nu ne supărăm, nu ne certăm”, spune tânăra. „Copiii au nevoie să fie ascultați, validați, de-aia reacționează așa, pentru că cer atenție”, adaugă ea.

Incendiul din Colectiv a convins-o să schimbe direcția

Când a gândit proiectul „Pregătit înseamnă protejat”, în 2018, Delia nu avea multă experiență în domeniu. Terminase facultatea, în specializarea relații internaționale și studii europene. A făcut și un master de tehnici diplomatice. A plecat apoi în Franța, unde a urmat un al doilea master, în drepturile omului și ajutor umanitar, după ce și-a dat seama că ce a făcut până la acel moment nu o reprezintă, de fapt. A fost un moment de revelație venit după incendiul din clubul Colectiv, în care și-a pierdut un prieten.

„Experiența aia ne-a schimbat tuturor viețile. Decizia mea de a pleca în Franța la masterul ăsta a fost cumva influențată de asta. Nu că aș vrea eu să schimb lumea, cât că mi-am dat seama că viața chiar este scurtă și că puteam să fiu și eu în Colectiv”, povestește Delia.

Planul ei era de a pleca într-o misiune umanitară. L-a pus „pe hold” când s-a întors în România să aibă grijă de mama ei. Suferise atunci un accident care a ținut-o câteva luni într-un scaun cu rotile. Delia nu a renunțat la idee și s-a gândit că ar putea să facă ceva în direcția ajutorului umanitar cât se află în țară.

Așa a ajuns la Crucea Roșie Sector 6 și a obținut pentru proiectul său fonduri prin programul „Bucureștiul pregătit” al Fundației Comunitare București, centrat pe educație seismică.

Cel mai vulnerabil oraș

La 45 de ani de la cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter din 4 martie 1977, românii încă au o relație dificilă cu prevenția, spunea Alina Kasprovschi, fondatoarea Fundației Comunitare București, într-o discuție cu Libertatea. Tindem să nu ne facem asigurări, să nu mergem la medic decât dacă e prea târziu, să nu luăm măsuri pentru a ne pregăti pentru dezastre.

Bucureștiul va fi una dintre cele mai afectate zone, din cauza clădirilor foarte vechi, în special din centru, și foarte înalte, dar și din pricina tipului de teren pe care se află Capitala.

Pregătirea individuală face diferența dintre viață și moarte

„Tot lucrând cu oamenii, mi-am dat seama că ei sunt conștienți că există un pericol, dar nu de amploarea lui. Le citesc cifrele dezastrului și îi întreb: acum mai spuneți că este irelevant că locuiți într-o clădire cu risc seismic?”, povestește Delia despre primul an ca instructor la Crucea Roșie.

Un sondaj realizat anul trecut de Fundația Comunitară București arată că doar 1% dintre bucureșteni se simt pregătiți în cazul unui cutremur major. Un singur procent într-un oraș aflat printre primele din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.

Dar oamenii trebuie să conștientizeze că salvarea nu vine din consolidarea clădirilor sau doar din răspunsul prompt al salvatorilor, spune Delia. Pregătirea individuală – simplul fapt că ai un rucsac pregătit cu provizii sau îți ancorezi mobila în perete ca să nu se prăbușească peste tine – poate face diferența dintre viață și moarte în caz de seism.

O lipsă de timp

„Pornim de la premisa că oamenii nu sunt interesați sau că sunt inconștienți. Dar adevărul este că oamenii nu au timp să se gândească la asta. Nu cred că e din răutate sau lipsă de simț civic. Asta e realitatea, așa suntem toți”, e de părerea tânăra.

A remarcat asta la părinții copiilor de grădiniță. Celor mici le oferă cărticele educative de colorat la finalul modulelor, pagini cu informații și desene făcute de ea și de prietena ei cea mai bună, care ajută preșcolarii, prin joacă și exerciții, să înțeleagă pe cine sună după cutremur, cum ies din casă, ce să ia cu ei. Pe modelul lui „Ready Wrigley” al Centrului de Pregătire și Răspuns din SUA, care are ca personaj principal o cățelușă.

Copiii mai primesc și un test, iar Delia le încurajează pe educatoare să le dea celor mici testul acasă, să-l completeze împreună cu părinții. Unii îl fac, alții, nu.

„Anul trecut, am avut 500 de părinți cu copii din 6.500 care au completat acasă. Cred că am avut doar două comentarii de genul «ce e și cu asta, numai de asta nu ne mai arde». În rest, spun uau, nu m-am gândit niciodată la asta sau uite, deja am stabilit punctul de întâlnire cu familia după seism”, povestește instructoarea.

Gândirea critică a copiilor

Cu cei mici îi place să lucreze mai mult decât cu adulții. „Sunt mai receptivi, nu au filtrul ăsta de «știu eu niște lucruri, e suficient ce știu»”, afirmă Delia.

La Grădinița nr. 250, copiii au repetat planul drop-cover-hold de parcă era un joc. Drop-cover-hold presupune să ne ghemuim la pământ sub ceva solid, precum o masă sau un birou, să ne acoperim capul cu brațele și să ne ținem de picioarele mesei până se oprește cutremurul.

Copiii, care nu au mai mult de 5 ani, au numărat împreună cu Delia până la 10, 20, 30 de secunde, cât a ținut exercițiul. Apoi, o educatoare i-a „evacuat” din clasă în șir indian, ordonat. Au repetat până le-a intrat în reflex și nu au mai avut nevoie de indicații. 

La clasele mai mari, de cele mai multe ori, chiar dacă nu au mai făcut pregătire în caz de dezastru, copiii deduc singuri la ce folosește un obiect sau altul sau de ce trebuie să acționeze într-un anume fel.

Copiii au gândire critică. Și merge foarte bine puterea deducției la ei. Un băiețel mi-a spus că nu e bine să ne ascundem în dulap pentru că dacă dulapul cade, nu mai putem să-l deschidem

Delia Moleș, Crucea Roșie Sector 6:

„Am încredere în copii, țin minte tot ce îi învăț”

Își amintește cum, la un moment dat, la un curs de pregătire cu elevii, Ilinca Apetrei, coordonatoarea programului Bucureștiul Pregătit, a întrebat-o ce garantează că cei mici chiar țin minte tot ce au învățat în două ore, măcar până la următorul atelier, peste câteva luni.

„Am încredere în ei. Țin minte tot ce îi învăț. De exemplu, în vară, am fost în tabăra Cantus Mundi, cu corul Madrigal. Am avut două întâlniri succesive, într-o săptămână i-am învățat și în a doua săptămână am făcut recapitulare. Am rămas surprinsă când mi-au zis până și expresiile pe care le explicasem: «clădirile nu se antrenează la cutremure», mi-a zis o fată”, povestește instructoarea.

Avem nevoie de mai multe cursuri de pregătire

De trei ani, de când coordonează proiectul „Pregătit înseamnă protejat”, Delia Moleș a pregătit pentru cutremur mii de elevi, preșcolari, educatori și profesori și a ținut cursuri de prim ajutor cu ei. Jumătate din ce a făcut în fiecare an a fost voluntar, spune ea, „pentru că banii sunt puțini și munca e multă”, iar școlile în care trebuie să ajungă sunt numeroase. 

Campanii de informare și pregătire se fac anual, în special de către ONG-uri precum Crucea Roșie, ARCEN și Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic. Cei din urmă au deschis luna trecută Info Pointul Antiseismic District, cu ateliere de pregătire pentru cutremur, cursuri de prim ajutor, consultanță despre consolidări seismice și discuții despre vulnerabilitatea la cutremur a clădirilor din București.

În 2019, ISU București-Ilfov a organizat 15 instruiri în caz de cutremur cu cadrele didactice și elevii, urmate de exercițiul propriu-zis de evacuare. În total, au fost puțin peste 3.100 de participanți. De asemenea, pe fiipregătit.ro, platforma națională de pregătire în situații de urgență, există explicații video despre cum trebuie să ne comportăm în cazul unui seism.

Dar avem nevoie de mai multă educație despre cutremur. Și mai multe module de pregătire: repetăm, repetăm, până devine un automatism. Asta ne va ajuta să ne controlăm și frica. În special la copii, care sunt o categorie vulnerabilă.

Adulții trebuie să rămână calmi în preajma copiilor mici

Asociația Națională a Psihologilor Școlari din SUA atrage atenția că seismele sunt genul de dezastre foarte dificil de făcut față pentru că apar fără niciun avertisment și sunt urmate de replici. Unii copii și adulți pot avea reacții imediate, dar alții se confruntă cu probleme de șoc și frică la săptămâni distanță.

Ei recomandă educatoarelor și cadrelor didactice să rămână calme în timpul cutremurului, pentru că cei mici vor imita comportamentul lor. După cutremur, trebuie să revină la rutină, să le spună copiilor că e în regulă să le fie teamă și să-i încurajeze să vorbească despre asta.

Important este și ca întregul personal să știe să acorde primul ajutor, să aibă rucsacuri de urgență și să aibă pregătită o variantă de adăpost aproape în cazul în care clădirea grădiniței sau școlii nu mai este sigură.

Mai mult accent pe ce se face, nu pe ce nu se face

Delia Moleș e de părere că educația trebuie să înceapă de la vârste fragede pentru a crește adulții conștienți, responsabili și pregătiți. În plus, prin copii simte că poate ajunge și la părinții care, copleșiți de probleme și responsabilități, nu și-au pus, poate, problema că trebuie să prindă mobila de perete sau că au nevoie de un plan de familie, un punct de întâlnire imediat după dezastru.

„Când vine vorba despre siguranța copiilor lor, adulții își schimbă total gândirea”, spune tânăra. Uneori, ține atelierele împreună cu specialiști de la Institutul Național de Fizică a Pământului și Clubul Câinilor Utilitari, despre cum se produce un cutremur, ce efecte are și cum ajută patrupedele la salvarea victimelor.

Simte că este și un mod de a arăta că doar colaborând se pot face progrese în educația pentru cutremur și ar vrea să se vorbească mai mult despre asta.

„Se vorbește mai mult despre ce nu face statul, despre cât de prost este sistemul. Mi-aș dori să punem mai mult accent pe ce facem noi și cum putem scala asta, cum poate fi preluat de mai mulți. Să prezentăm mai multe lucruri pozitive ca alții să urmeze exemplul”, conchide Delia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 20

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro