REPORTAJ Orașul prahovean Slănic se scufundă în saramură. „Exploatarea este haotică în mină!”, acuză localnicii. Ce spune compania Salrom despre situație

Oamenii acuză că autoritățile îi sfidează, ba chiar devin agresive atunci când merg la primărie să ceară ajutor. De notorietate este craterul apărut în primăvară, în centrul orașului, în urma căruia o stradă s-a surpat pur și simplu, doar că astfel de gropi adânci s-au ivit și pe alte două străzi din oraș, aflate în vecinătatea salinei. 

Concomitent cu surpările de teren din apropierea intrării în salina turistică, pe albia pârâului Slănic se deversează saramură, apă cu puternică încărcătură de sare, scoasă la suprafață din burta Minei Victoria, inundată din cauza unor infiltrații majore.

Exploatarea de sare inundată cu peste 600.000 de metri cubi de apă, potrivit unor surse, are perete comun cu Mina turistică Unirea. Există teama, recunoscută parțial și în mod oficial, ca zidul de sare comun să fie afectat de presiunea apei, motiv pentru care „se monitorizează zilnic”, dar fără ca accesul turiștilor să fie oprit. 

Într-un comunicat de presă, Societatea Română a Sării (Salrom) menționează că „se procedează la monitorizarea zilnică a tuturor traseelor posibil a fi afectate, rezultatele obținute până în prezent arătând că nu s-a produs nicio infiltrație, nici măcar sub formă de umezire a pereților, atât în Mina Unirea (deschisă spre vizitare), cât și în Mina Cantacuzino (mină în exploatare)”. 

Recomandări

Cazul medicului timișorean Octavian Mazilu care număra șpaga în toaletă: condamnat cu suspendare, pentru că „nu condiționa actul medical de primirea banilor”

Deversări masive de apă sărată

Pe scurt, situația în Slănic se prezintă astfel: sunt cel puțin 18 case serios afectate, unele dintre ele prăbușite, unde nu se mai poate locui; o stradă din centrul orașului este surpată, circulația fiind oprită, cel puțin două blocuri de locuințe afectate și ele de craterul format în stradă în primăvara acestui an, Mina Victoria, inundată, deversări masive de saramură (25 de litri pe secundă), vegetația uscată în zona deversării de apă sărată, gropi adânci care au apărut peste noapte în grădinile din imediata apropiere a salinei. 

În fața acestor probleme serioase și în lipsa unor explicații lămuritoare din partea autorităților, comunitatea locală este polarizată. De o parte sunt oamenii cu casa în cap, la propriu, iar de cealaltă parte sunt localnicii care depind de salariul de la Salina Slănic, cel mai mare angajator din zonă. 

Recomandări

Răscoala sătenilor de la Lupșa, Alba. Cum au fost deposedați de sute de hectare de terenuri și păduri prin cadastrarea sistematică a imobilelor

Primii acuză exploatarea de sare, pe care o găsesc vinovată pentru situația critică în care se află, iar ceilalți le impută sinistraților că fac vâlvă degeaba, atâta vreme cât nu au habar despre ce se întâmplă în măruntaiele pământului.

Alerta la Slănic a fost dată din nou în urmă cu câteva zile, atunci când localnicii au observat că în albia pârâului din oraș se fac deversări cu apă sărată. Au înțeles atunci că situația este mult mai gravă decât li se prezintă oficial. Au făcut plângeri peste plângeri, au cerut socoteală la primărie, au chemat autoritățile de mediu, în speranța că vor afla un crâmpei de adevăr despre problemele din burta minei de sare. Știau că de acolo este necazul de la foști angajați ai salinei, care au început să vorbească prin oraș și să explice cu ce se confruntă mina.

„Din câte am înțeles și eu, deversarea de sare făcută de către Salrom din mina inundată Victoria pune în pericol atât salina turistică, cât și partea aceasta de localitate. Se deversează de aproximativ o lună și jumătate. Noi am făcut sesizări la Garda de Mediu Prahova, pentru că nu ni s-a părut în regulă această poluare. Din punctul nostru de vedere este un dezastru ecologic. Ulterior a ieșit la iveală ceea ce mulți dintre slăniceni bănuiau. Sunt probleme mari cu infiltrațiile în ceea ce s-a exploatat aici. Ei (n.r. – Salrom) au ajuns în situația în care nu au ce să mai facă. Sunt atât de disperați să nu pună în pericol mina turistică, deși am înțeles că este în pericol, cât și partea aceasta de localitate. 

Recomandări

De ce Vladimir Putin pare să ignore incursiunea ucraineană în Kursk și se concentrează în continuare pe „prăbușirea statului ucrainean” | Analiză

Au ajuns la soluția disperată de a deversa saramura în pârâu. Am înțeles că problemele ar fi tocmai pentru că nu s-au respectat normele de siguranță în exploatare în trecut. Asta am auzit și eu de la foștii angajați ai salinei. S-au făcut exploatări haotice și acum acestea sunt consecințele, infiltratii masive, surpări de teren, implicit afectarea localității și a locuințelor oamenilor”, spune Sorin Popescu, unul dintre puținii localnici care au avut curajul să vorbească public despre dezastrul din Slănic.

Surpările și tasările de teren din zona minei de sare nu sunt recente, ba din contră, au fost semnalate încă de acum 30 de ani, doar că atunci, salina și-a asumat răspunderea și a consolidat casele oamenilor. 

Mișcările de teren au reapărut în urmă cu cinci ani și s-au extins în primăvara acestui an, continuând și în prezent. Sorin Popescu a explicat că o întreagă zonă situată în piața Cuza Vodă, unde casele au început „să se crape” încă din toamna anului trecut, este în pericol.

„Trăim într-o incertitudine, într-un potențial pericol uriaș. Ne putem trezi oricând scufundați sau inundați și nouă ni se spune că totul e bine și să stăm liniștiți”, acuză localnicul. Mai mult, acesta susține că celor care au îndrăznit să semnaleze pericolul presei sau autorităților de la centru li s-a reproșat – prin intermediul rețelelor de socializare – că aduc în atenția opiniei publice „aceste fapte”.

„Am primit șicane. De obicei persoane care fac sesizări și care ridică un semnal de alarmă sunt atenționate să-și vadă de treabă, pentru că facem tam-tam”, spune Sorin Popescu.

Conducerea Salrom recunoaște că se fac deversări de saramură

Deversarea apei sărate în pârâul Slănic și implicit reclamațiile localnicilor către instituțiile de mediu au determinat Salrom să explice public ce se întâmplă în Salina Victoria. 

„Începând cu data de 12.06.2024, s-a constatat că în Mina Victoria, exploatare oprită în anul 1992, pentru care au fost realizate lucrările specifice de închidere de către SC Conversmin SA, există o infiltrație majoră de apă provenită în mare parte din albia pârâul Slănic. Subliniem că apa din subteranul Minei Victoria nu este apă de zăcământ, nu a rezultat din exploatarea zăcământului, aceasta ajungând accidental într-o mină în care exploatarea a fost închisă încă din anul 1992. 

Având în vedere cele constatate, s-au întreprins următoarele măsuri: 

•  S-a procedat la curățarea și decolmatarea albiei pârâului Slănic în zona de influență a Minei Victoria, stabilindu-se zonele posibile de infiltrare
• S-a montat o conductă corugată cu un diametru de 500 mm, care a preluat debitul pârâului Slănic, astfel încât să poată fi evitate zonele posibile de infiltrație a apei spre Mina Victoria
• A fost montată o pompă împreună cu conductele aferente pe puțul de aeraj nr. 1 în vederea evacuării apei din subteran 
• S-au efectuat probe de pompare pentru verificarea instalației de evacuare a apelor din Mina Victoria, operațiune încheiată cu succes 
• În paralel se procedează la monitorizarea zilnică a tuturor traseelor posibil a fi afectate, rezultatele obținute până în prezent arătând că nu s-a produs nicio infiltrație, nici măcar sub formă de umezire a pereților, atât în Mina Unirea (deschisă spre vizitare), cât și în Mina Cantacuzino (mină în exploatare). 

Pe lângă evacuarea apei din subteran, SNS SA va betona albia pârâului Slănic pe o lungime de aproximativ 800 m, care va face joncțiunea cu porțiunea de albie deja betonată din anul 2012. 

În ceea ce privește problemele de mediu reclamate cauzate de evacuarea apei infiltrate în Mina Victoria, instituțiile abilitate au precizat că este acceptabil un debit de evacuare de 25 l/s în condițiile actuale ale debitului cursului de apă. Pârâul Slănic are o salinitate naturală ce a făcut ca biodiversitatea din zona ripariană să fie adaptată acestei concentrații de sare”, se arată în comunicatul de presă al Salrom.

Salrom exclude riscurile și spune că monitorizează situația

Contactați de ziarul Libertatea, reprezentanții Salrom susțin în continuare că problemele apărute la Slănic nu sunt provocate de exploatarea de sare, iar infiltrațiile de apă din Mina Victoria au o vechime de câteva zeci de ani, fiind descoperite accidental, recent, odată cu retehnologizarea salinei. În plus, în ciuda a ceea ce se vorbește în oraș, nu există niciun pericol detectat în prezent nici pentru turiști și nici pentru angajați.

„Orice potențial risc, cât de minor ar fi, dacă ar fi existat până în momentul de față, ar fi dus deja la închiderea minei. Noi monitorizăm situația permanent și, în măsura în care observăm orice mic potențial risc, cu siguranță nu vom pune în pericol nici exploatarea pe care o avem și nici vizitarea minei turistice”, a explicat, pentru Libertatea, Marius Gubernat, directorul Direcției de Management Integrat al Salrom.

Acesta a precizat că nu se poate estima cantitatea de apă care s-a infiltrat în Mina Victoria, acesta fiind un fenomen care durează de foarte mult timp.

„Referitor la cantitatea de apă de acolo, nu avem o estimare exactă, pentru că este foarte greu de obținut. Tot ceea ce vă pot spune este că vorbim de o mină care se numește Victoria și care a fost închisă încă din anul 1992 din punct de vedere al exploatării, iar societatea de stat care se ocupă de închiderea minelor în România a terminat treaba acolo undeva în jurul anului 2012. Cantitatea exactă de apă de acolo nu o poate ști absolut nimeni, pentru că noi presupunem că infiltrațiile sunt de foarte mare vechime” a explicat, pentru Libertatea, reprezentantul Salrom. 

Întrebat cum a fost descoperită infiltrația de apă din mina veche, Marius Gubernat a precizat că totul a fost accidental, în momentul în care a fost pusă în funcțiune o combină modernă adusă recent în exploatarea de sare.

„Aici într-adevăr este un lucru total accidental. În momentul de față, Societatea Națională a Sării este într-un amplu program de retehnologizare. Încercăm să aducem echipamentele vechi cu care lucrăm la zi, încercăm să avem echipamente care să fie în epoca în care trăim, drept pentru care noi am achiziționat o combină de mari dimensiuni, iar lucrările de punere în funcțiune a acestei combine accidental ne-au adus în zona respectivă și astfel am observat că acolo s-a acumulat o cantitate de apă care provine, așa cum v-am spus, din ultimii mulți ani. Probabil chiar zeci de ani și nu cred că exagerez dacă spun așa ceva”, a spus Gubernat.

Probleme de infiltrații mai vechi

Directorul Direcției de Management Integrat al Salrom susține că nu există nicio relație directă între ceea ce se întâmplă cu casele din zonă și cu exploatarea de sare și nici cu ceea ce s-a descoperit acum la Mina Victoria.

„Ca să vă dați seama de ce vă spun că aceste lucruri sunt mai vechi, probele pe care le-am luat noi de acolo din apa acumulată în Mina Victoria sunt cu sare saturată. Deci acolo este sare, apă, care nu mai topește sarea în momentul de față. Deci tot ceea ce se întâmplă cu casele de deasupra minei sau din vecinătatea minei nu are legătură cu ce se întâmplă acum în mină. Absolut nicio legătură. De altfel, geografia zonei ne arată mina unde avem noi exploatare acum și unde au fost exploatări în trecut, exploatări gestionate de Societatea Națională a Sării, indiferent cum s-a numit ea în trecut, ele sunt pe partea stângă a cursului de apă față de tot ce înseamnă locuințe, cartiere și așa mai departe, care sunt pe partea dreaptă. Practic, mina este despărțită de cursul și de albia pârâului Slănic”, a concluzionat Marius Gubernat. 

„Oamenii nu știu în ce pericol stau”

Dincolo de explicațiile tehnice, de justificări și de asigurări că în Slănic nu există niciun pericol, rămân oamenii cărora le-a căzut casa în cap în timp ce stăteau seara la masă. 

Norica Hâncu, o ardeleancă adoptată de Slănic de aproape două decenii, a acceptat să ne fie ghid prin curțile de pe străzile Florilor și Curcubeului unde casele abia mai stau în picioare, rupte peste noapte de misterioasele cratere. Cu un dosar gros plin cu petiții, sesizări și răspunsuri pompoase și inutile venite de la autorități, Norica este printre puținii localnici care refuză să cedeze lupta cu autoritățile. Cei mai mulți dintre oamenii cu casele dărâmate s-au resemnat. Sunt prea bătrâni și neputincioși să se mai apuce acum să renoveze. Stau cu molozul prin casă, îl ocolesc, măsoară fisurile nou-apărute în pereți, se revoltă pe moment, apoi își văd de treburi prin curte, convinși că nu au ce să mai facă.

„Am făcut zeci de sesizări la Salrom. Ei spun că apa sărată nu face rău. S-o ia, domnule, la ei acasă! Noi am sesizat, iar sesizările noastre au fost împachetate și aruncate. Nimeni nu ne-a ascultat și problema tot continuă: rupturi, surpări. Casele s-au dus și se mai duc. Știți că Slănicul ăsta se va inunda cât de curând? Gropi și surpări avem peste tot în tot Slănicul. Oamenii nu știu în ce pericol stau. Problema este că toată lumea aruncă vina altuia”, spune Norica Hâncu, femeia care a ajuns să depună plângeri până la Parchetul European.

Maria Dragomir, „Bunica”, așa cum este cunoscută în zonă, și-a pierdut deja jumătate de casă la alunecările de teren de acum cinci ani. O nepoată a ajutat-o să-și consolideze partea din față a locuinței, iar câțiva ani a fost fericită că și-a salvat curtea și trei camere. Acum trei săptămâni s-a trezit cu galeria în cap în timp ce era la masa de seară împreună cu nepoata Diana. A refuzat să se judece cu primăria, să ceară despăgubiri. A decis împreună cu ai ei să consolideze partea de clădire care nu fusese atât de mult afectată cu banii pe care ar fi trebuit să-i cheltuie pe procese. „Eram fericită, acum nu mai pot să stau în casă”, spune Maria Dragomir.

În aceeași situație este și Norica. De trei săptămâni, în casă au apărut fisuri, mai întâi fine, imperceptibile, pentru ca acum să se vadă din ce în ce mai clar. Știe ce urmează. A văzut cu ochii ei cum s-au prăbușit casa mamei și a nașului ei. „Aici nu se mai poate locui, trebuie dată jos”, spune Norica în timp ce vorbește la telefon cu mama ei, Ana Feder, nevoită să-și găsească adăpost prin alte părți, după ce podeaua și pereții au explodat pur și simplu sub presiunea pământului instabil. „Asta este casa cea mai afectată din tot Slănicul”, spune Norica. 

Dumitra Stan era în Italia când pereții casei ei din Slănic au început să crape. Își rugase o vecină să vegheze la gospodăria din România.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

„În ziua în care am venit din Italia și am intrat în casă, am văzut dezastrul. În momentul ăla m-am îmbolnăvit. Am făcut șoc. Am încercat să facem ceva, dar eu nu pot să fac nimic singură. Am cerut să mi se facă un studiu geologic, să vedem ce se întâmplă. Nu-l face nimeni. Zic că nu depinde de ei, trebuie să-l facem noi. De ce? Eu plătesc impozit. Terenul acesta este al primăriei. E treaba voastră, nu a mea. E treaba Salinei. Salina era obligată să facă ceva pentru noi. În orice țară din lumea asta, când este exploatare minieră au grijă de cetățenii care sunt în zonă. Ei nu au făcut asta. Pe ei nu-i interesează decât să exploateze și să ia banul. Exploatarea este haotică în mină! Știu de la ingineri de acolo care s-au exprimat în felul ăsta”.

„Nu mai avem ce să facem decât să accept situația, pentru că nimeni, absolut nimeni nu ne ajută cu nimic. Își bat joc de noi. Salina, cu tot ceea ce se întâmplă, nu iese o dată să spună ceva. Nimic. Fug. Nimeni de la autoritățile orașului nu a venit să vorbească cu noi. Fug de noi și ne înjură pe toate drumurile. Așa se întâmplă la Slănic”, spune Dumitra.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.