Comentează„Doriți niște prăjiturele de la noi?”, spune Bogdan și cât ai clipi se și întoarce cu o farfurie plină. Este un băiat mic de statură, cu o tunsoare șic, care nu-și șterge niciodată zâmbetul de pe față. Din când în când, îi aruncă câte-o privire tatălui, care îi stă aproape și îl fotografiază din toate unghiurile.
Bogdan are 28 de ani, locuiește în București și suferă de sindromul Down. Împreună cu alți 28 de tineri, a început de vineri, 9 iulie, să servească la Fitoceainăria SanThe. Voios, băiatul spune că îi place ce face și abia așteaptă să fie anunțat când îi vine din nou tura.
Timp de un an, tinerii cu sindrom Down vor fi ospătari pe Lipscani
Aflată la intersecția străzii Lipscani cu Calea Moșilor, lângă Parcul Sfântul Gheorghe, cafeneaua găzduiește un proiect-pilot dedicat persoanelor diagnosticate cu sindromul Down. A fost pus la cale de Asociația Down Plus București și de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) și se va desfășura pe o perioadă de 12 luni.
„Fitoceainăria SanThe este un proiect de economie socială, realizat pe fonduri europene. Deschisă în 2015, aici erau încadrate pe piața muncii persoanele care proveneau din grupuri vulnerabile. Atunci era un preț unic, care s-a păstrat și care este 9 lei. Cine dorește donează banii către asociație, dacă nu, e suficient ca oamenii să vină, să bea un ceai, să vadă despre ce e vorba. Pe noi ne ajută să vină lumea, pentru ca tinerii noștri să poată exersa cât mai mult această meserie de picol”, spune pentru Libertatea Iuliana Cristea (foto), director asistență socială la Primăria Capitalei.
În România trăiesc aproximativ 80.000 de persoane cu sindrom Down, conform unor estimări neoficiale
„Primăria a pus la dispoziție spațiul și plata utilităților, iar cu tot ce ține de logistică a venit Asociația Down Plus București, împreună cu partenerii lor”, mai explică directoarea. Asociația Down Plus și DGASMB colaborează de mai mulți ani, iar acest proiect a fost pus în practică destul de ușor. În perioada pandemiei, ceainăria a fost închisă, iar acum spațiul era neutilizat, spun organizatorii.
Ideea a plecat de la Teo, fiul meu, care de mic face acest lucru. Își punea un apron pe mână și ne întreba ce dorim să servim. Iată că așa s-a întâmplat să-mi dau seama că ei mai pot face încă un lucru.
Georgeta Bucur, președinta Asociației Down Plus București:
„Marea bucurie este că ieri aveam 28 de voluntari, azi avem 29”
Tinerii care servesc la Fitoceainăria SanThe nu vor fi remunerați, ei vin aici voluntar. Au vârste cuprinse între 14 și 42 de ani, așa că ideea proiectului este atât de a-i ajuta să se încadreze în piața muncii, cât și să-și dezvolte abilitățile, să-și descopere talentele, să capete încredere în ei și să interacționeze cu oamenii.
„Noi am pornit întrebând părinții câți ar fi dispuși să vină cu tinerii voluntari în acest proiect. La momentul acesta, marea bucurie este că ieri aveam 28 de voluntari, azi avem 29. Eu bănuiesc că finalul va fi unul fericit”, spune Georgeta Bucur.
„Este nevoie de mână de lucru, iar ei se pricep la anumite meserii și le pot face corect. Nu vedem de ce nu ar putea fi integrați pe piața muncii, având în vedere că sunt tineri care au participat la concursuri internaționale, unde au câștigat medalii”, spune și Iuliana Cristea.
„Populația generală trebuie să exerseze interacțiunea cu ei”
Președinta Down Plus București crede că mai e loc de îmbunătățiri în domeniul integrării persoanelor cu sindrom Down pe piața muncii, însă se fac pași și în această direcție. Cel mai recent și cunoscut caz este al tinerei care lucrează la Ministerul Muncii, dar care nu este înscrisă în Down Plus București, ci în altă asociație.
Totuși, Georgeta Bucur ține să atragă atenția că doar unii pot lucra și se pot descurca singuri în societate: „Trebuie să ținem cont și de cei care nu pot să facă aceste lucruri. Trebuie să-i amintim, să-i ținem între noi și să găsim un loc și pentru ei”. De aceea, la Fitoceainărie sunt prezenți și câțiva tineri care nu duc tăvile cu limonadă, ceai sau cafea. Ei privesc forfota din jur și se bucură că sunt în comunitate.
Populația generală trebuie să exerseze interacțiunea cu ei. Societatea noastră are această problemă de a-i marginaliza. Eu cred că le-ar face bine și celor care fug de astfel de persoane să vină să interacționeze cu ei. Tinerii aceștia sunt speciali, dar ei nu împrăștie vreo boală, nu fac vreun rău. Din contră, sunt oameni cu suflet mare, care au emoții, care au empatie, lucruri pe care mulți din societatea noastră le-au cam uitat.
Iuliana Cristea, director Asistență Socială în Primăria Capitalei:
Ce meserii învață tinerii cu sindrom Down
Tinerii și-au luat foarte în serios rolul de ospătar. Se strecoară abil printre mese și nu lasă niciun client fără o invitație la limonadă. Unii dintre voluntari sunt, uneori, ghidați de părinți. Alții se descurcă singuri, cum este Teo, care are 19 ani. Băiatul se duce la bar, plasează comanda și așteaptă până ce băuturile sunt așezate cu grijă pe tavă. Apoi merge cu pași mici și siguri către destinatari.
„De două luni am preluat această ceainărie și i-am pregătit. Nu am vrut să deschidem până nu ne-am simțit siguri. Acum, eu am tras cu coada ochiului și am văzut că mai avem de muncit. Probabil că oamenii vin și se așteaptă că vor fi serviți ca la carte. Deocamdată am văzut că încă ne mai bâlbâim, e mai greu la început. În timp, va fi din ce în ce mai bine”, comentează Georgeta Bucur, care continuă explicând că unii dintre tineri chiar studiază pentru a lucra în domeniu. Acesta este și cazul lui Teo. El se pregătește să devină lucrător hotelier în domeniul curățeniei, explică mama lui.
În Asociația Down Plus București sunt 50 de tineri cu sindrom Down și mulți au ales școli de arte și meserii, după ce majoritatea au învățat în școli speciale.
„Andrei Cristache are autism și învață la școala de arte și meserii nr. 3 (Şcoala Profesională Specială nr. 3, n.r.). Face niște checuri extraordinare și a gătit și pentru ceainărie astăzi. În aceeași școală, avem și o fată care e la croitorie. Sunt aproximativ zece copii din asociație care învață o meserie”, explică Georgeta Bucur.
„Avem foarte mulți olimpici”
În această comunitate mică, se găsesc multe exemple de ambiție și perseverență. Tinerii cu sindrom Down au intrat în multe proiecte pe care le-au dus cu brio la capăt. Georgeta Bucur povestește că i-a implicat în design vestimentar – haine pe care ei le-au creat și tot ei le-au purtat într-o prezentare de modă -, precum și în proiecte handmade. Au pictat pe cruci și pe obiecte de lut, pe care tot ei le-au confecționat, și au realizat suporturi pentru telefoane și genți din piele.
În Asociație însă principala activitate rămâne sportul. „Avem foarte mulți olimpici. Fac schi, patinaj, role, înot și chiar avem o echipă de fotbal. Echipa a luat naștere după ce am vorbit cu Codruț, un băiat din Ploiești care e înscris la noi. L-am întrebat de ce nu vine la orele de gimnastică. A zis că nu-i place gimnastica pe aparate. «Măi, Codrule, acolo nu, acolo nu, ce fac eu pentru tine?!» Și mi-a zis: «Georgeto, pentru mine poți să faci o echipă de fotbal». Și uite-mă la Federația Română de Fotbal, în lumea bărbaților, și acum avem echipă, jucăm de câțiva ani, ne antrenăm la Complexul Studențesc Tei”, povestește Georgeta Bucur.
Povestea unei campioane mondiale
Una dintre tinerele cu sindrom Down care a făcut performanță în sport este și Mădălina, care are 32 de ani. Cu părul prins într-o codiță și cu un zâmbet larg ivindu-se de sub mască, fata se preocupă de nevoile tuturor din jur. De la distanță, mama ei o urmărește cu privirea și spune că Mădălina este o tânără autonomă.
Când era mai mică, psihopedagogul i-a sugerat mamei să-i găsească diverse talente, pentru că mergea destul de greu cu școala. Mama își dorea să o vadă citind și scriind, așa că vestea a picat greu. Totuși, spune că fiica ei are o ambiție de nestăvilit și nu i-a spus niciodată: „Nu, nu vreau să fac asta, nu vreau să merg acolo”. A învățat și croitorie, însă nu i-a plăcut atât de mult. Așa că la un moment dat a descoperit dansul, iar de acolo până la gimnastică nu a fost decât un pas.
Mădălinei i-a plăcut mult sportul, așa că în 2015 a câștigat o medalie de argint, la proba de înot 25 de metri spate, la Special Olympics de la Los Angeles. Mai târziu, în 2019, la Abu Dhabi, a cucerit cinci medalii, la aceeași olimpiadă: trei de aur și două de argint la gimnastică.