Același examen, șanse inegale. Cum a fost prima probă la Bac la un liceu de top din București și la unul pentru elevii cu deficiențe de auz

„A picat bine!”, strigă o adolescentă cu bentiță albastră, în timp ce iese pe poarta școlii. Se duce glonț la mama ei, care o îmbrățișează puternic câteva secunde. E unul dintre cei 133.000 de elevi înscriși la Bacalaureat în acest an. 

Sunt zeci de oameni în fața Colegiului Național „Mihai Viteazul”, cu profil real din zona centrală a Capitalei: elevi, părinți, prieteni și reporteri. Unii așteaptă și vizavi. Din acest cocktail de glasuri poți înțelege ceva doar dacă te oprești. „Să fi scris și bine, asta e ideea”, îi spune un elev într-un tricou polo unui coleg. „N-a fost greu!”, se aude o voce. „Am pus obligația morală și socială”, răsună alta. 

O adolescentă care poartă un tricou pe care sunt pictate degetele din „Crearea lui Adam” de Michelangelo își întreabă o colegă: „La primul ce ai spus că înseamnă?”. „Întotdeauna”, îi răspunde eleva. „Și eu!”, se entuziasmează fata. Era vorba despre sensul sintagmei „în toată vremea”, dintr-un text la prima vedere. 

O reverență în fața camerei 

Unii elevi se plimbă pe trotuar dintr-o parte în alta și vorbesc cu părinții la telefon. Alții sunt nerăbdători să-și întâlnească ceilalți colegi. „Văd că nu mai iese lumea”, constată un adolescent cu păr strâns în coadă. O mamă cu bluză largă bleu îi răspunde îndată: „Îți dai seama că noi (n.r. – părinții) suntem mai disperați decât tine!”. Un tată așteaptă sprijinit de-o bancă și agită o sacoșă plină de covrigi. 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

La acest liceu, elevii au primit subiectele pe la 9:30, în loc de 9:00, cum era planificat și au avut trei ore la dispoziție să le rezolve.

Filmată de un cameraman de la un post de televiziune cunoscut, o elevă tunsă bob face o reverență când pășește dincolo de curtea liceului, printre adulții și adolescenții care se ridică pe vârfuri, să vadă peste capetele celorlalți. 

„Se putea mult mai rău”

„Nu mă așteptam la subiectele astea”, spune o elevă dintr-un grup de trei pentru Libertatea. „Mă gândeam că o să pice «Enigma Otiliei» sau «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război»”. Dar n-au avut de scris despre un roman, ci despre o nuvelă. Adolescenta într-o rochie înflorată până aproape de glezne a terminat subiectele în două ore și jumătate și a umplut opt pagini. Una dintre colegele ei se mișcă de pe un picior pe altul și amintește că generația lor a avut acum același subiect ca la simulare și că toate cerințele au fost accesibile. „Se putea mult mai rău”, precizează fata. 

Cele mai mari emoții le-au avut la română, căci la matematică nu-și fac griji. „Ne distrăm cu problemele!”, intervine cea de-a treia colegă, mai mică de statură. Ea vrea să dea admitere la Arhitectură, iar celelalte două adolescente, la Medicină. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

„Trebuia să scriu 400 de cuvinte și am reușit numai 200”

În 5 minute de mers pe jos se ajunge la Liceul Tehnologic Special nr. 3. Aici elevii încă rezolvă subiectele, pentru că ei au cinci ore timp de lucru, față de trei, câte au elevii din liceele fără nevoi speciale. Asta e singura diferență în ce privește Bacalaureatul elevilor tipici și-al celor cu deficiențe de auz. Subiectele sunt aceleași. 

Trei eleve însă și-au încheiat examenul cu o oră mai devreme, la 13:00, și au vorbit pentru Libertatea, cu ajutorul unei profesoare care e și interpretă, despre experiența lor. Alexandra, o elevă de 18 ani, aude datorită unui aparat în proporție de 90%, căci are resturi de auz. Dar celelalte două colege pot comunica doar prin limba semnelor, numită și limbajul mimico-gestual.

Cum au fost subiectele la română? „Mai fac greșeli gramaticale… La subiectul al doilea a fost ușor, la al treilea a fost greu pentru mine, că trebuia să scriu 400 de cuvinte și am reușit numai 200”, explică Alexandra gesticulând. Ea poate vorbi bine limba română, în special datorită faptului că aude clar și pentru că părinții nu au această problemă. Doar la școală folosește limba semnelor. Pentru Silvia și Ana, în schimb, româna este o limbă străină ca pentru cei mai mulți surzi din țară. De anul trecut, limba semnelor române este limba oficială a oamenilor cu deficiențe de auz din România.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Li s-a cerut să descrie foșnetul frunzelor, deși nu l-au auzit niciodată

Cu toate astea, programa școlară la liceu a rămas ca a elevilor din școlile de masă. Nici ea, nici Bacalaureatul nu sunt adaptate la nevoile lor. Profesorii necesită timp dublu ca să le explice acestor elevi lecțiile de română, de pildă.

Pe lângă gramatica dificilă, ei nu înțeleg o mulțime de cuvinte și li se pare complicat să se exprime în scris. De asta iau note sub 6 la Bac. În 2018, de exemplu, li s-a cerut să descrie la examenul de română foșnetul frunzelor, pe care nu l-au auzit niciodată. 

„Nu înțeleg metaforele”, spune Silvia prin intermediul interpretei. Dintre toate trei, e cea mai expresivă; își arată dezamăgirea față de primul subiect strâmbând din nas. S-a încurcat la gramatică și a dat și peste niște cuvinte necunoscute. Privesc cum interpreta Marieta Negru și Silvia discută cu ajutorul mâinilor și îmi dau seama cum e să nu înțelegi nimic. Pentru Silvia, subiectul al doilea a fost ușor, iar comentariul l-a învățat mecanic. În plus, crede că a greșit niște articole hotărâte și nehotărâte. Se așteaptă să ia între 5 și 6. 

Facultatea, de multe ori inaccesibilă

Niciun elev n-a luat toate cele trei probe în același an, reușesc doar după două-trei sesiuni.

Anul acesta, s-au înscris 16 de aici. Potrivit Ministerului Educației, 49 de elevi cu deficiențe de auz din țară au solicitat în 2021 adaptări la Bacalaureat, și anume condiții speciale: acces la interpret și un număr mai mare de ore de lucru. (Conform Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, anul trecut, în România trăiau 2.091 de copii cu probleme de auz, în mare parte accentuate).  

Din cauză că pică Bacalaureatul, elevii surzi intră mai târziu sau deloc la facultate. Ana, pasionată de matematică, a avut emoții mai mari la română. Ea și-ar dori să studieze mai departe design vestimentar. Alexandra oscilează între IT și Medicină, iar Silviei i-ar plăcea la Arhitectură. Își doresc profesii asemănătoare cu ale elevelor de la Colegiul „Mihai Viteazul”, însă pleacă de pe trepte diferite: încă nu știu dacă și când vor lua Bacul. 

Primele rezultate se afișează pe 5 iulie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro