32 comentariiSesiunea plenară inaugurală a avut loc la Strasbourg, iar corespondentul Libertatea s-a aflat în mijlocul delegațiilor europarlamentarilor români.
Unii au mizat pe modul cum vor să influențeze ce se întâmplă la Strasbourg și Bruxelles, în timp ce alții au mers pe un comportament spre zona spirituală, cu tămâie, mir și icoana protectoare.
Noul legislativ european și-a început activitatea marți, 16 iulie, zi în care au fost votate și mai multe funcții, printre care cea de președinte și cei 14 vicepreședinți. Inclusiv doi români au prins funcții de vicepreședinte.
Victor Negrescu, reprezentant al PSD în PE, a primit 394 de voturi, în timp ce Nicolae Ștefănuță, ales ca independent, dar membru al Verzilor, a avut 347 de voturi. Ștefănuță a avut noroc mai ales prin blocarea accesului la funcții pentru extremiști, în condițiile în care este un grup mai mare decât al Verzilor, care nu va primi funcții, adică Patrioți în Europa.
Eurodeputați ca Siegfried Mureșan (deja la al treilea mandat și actual vicepreședinte al Grupului PPE) și Vasile Dîncu (revenit în PE, fiind ales și în prima legislatură cu reprezentanți români – 2007) au fost mai interesați să explice nuanțe privind repartizarea funcțiilor și perspectiva UE pentru perioada următoare.
Cei doi au vorbit de ce trebuie izolați cei considerați extremiști, dar au atins, tangențial, și tema discuțiilor despre comisarul pe care ar trebui să-l aibă România în următorii cinci ani, cu toate că sunt mari semne de întrebare privind noul portofoliu pe care îl va avea România.
Șoșoacă, o atracție doar pentru români
Alții, în stilul caracteristic, au încercat să epateze, cum e cazul Dianei Șoșoacă, care încă de la început a ținut să exprime critici dure față de Ucraina și a anunțat că s-a înscris în Grupul de prietenie cu Rusia, pentru că „e nevoie de dialog cu Moscova”. Diana Șoșoacă (președinta Partidului S.O.S.), la început de carieră în Parlamentul European, a trecut aproape neobservată pentru media din Occident, în ciuda apariției total diferite față de modul cum s-au îmbrăcat ceilalți eurodeputați, dar a fost un punct central pentru jurnaliștii români.
Îmbrăcată în costum tradițional românesc, cu ie și năframă pe cap, Șoșoacă a început cariera de europarlamentar prin opoziția radicală față de Roberta Metsola, pe care nu a vrut să o voteze la șefia PE, pentru că ar fi prea apropiată de Ucraina. „Niciodată pentru Ucraina, niciodată pentru UE actual”, a scris Șoșoacă pe buletinul de vot, unde a tăiat cele două propuneri. Nici contracandidata nu i-a plăcut, Irene Montero, pentru că e pro-LGBT. De altfel, Montero e percepută inclusiv de centriștii din PE drept comunistă.
Extratereștrii, tămâia și Sfânta Parascheva
„Sunt, de fapt, virusul suveranist, patriotic și independent, care se infiltrează în Uniunea Europeană. Ați văzut filmul acela Independence Day, când ne atacau extratereștrii, și unul din aviatori se duce și intră direct în matcă, în epicentru. Eee, cam așa sunt eu: virusul aruncat în mijlocul UE, al Parlamentului European”, a explicat, pe scurt, Diana Șoșoacă viziunea despre prezența proprie în PE.
În vizita la biroul său din Parlamentul European, situat departe de zona centrală, cei interesați de locul unde va lucra aceasta au putut vedea că deja și-a pus pe pereți icoana cu Sfânta Cuvioasă Parascheva, avea pe masă mir adus de la Iași, dar tămâie. De la distanță era sesizabil că e biroul Dianei Șoșoacă, fiind lipit pe ușă un autocolant cu chipul său, pe care era menționat și numele partidului SOS. Printre planurile enunțate de lidera formațiunii este și aducerea unui preot care să sfințească locul unde lucrează.
Pe lânga retorica sa radical anti-Ucraina, Diana Șoșoacă a vorbit și despre privilegiile pe care le are un eurodeputat, considerate juste, în condițiile în care s-a plâns că a dat 30 de euro pe un sandvici la Bruxelles. Mai mult, s-a declarat nemulțumită de prețurile la chirii, pe care le consideră prea mari. Alături de Șoșoacă, dar cu intervenții scurte, a stat și celălalt membru al S.O.S. din PE, adică Luis Lazarus.
Vedeta din PE, mai la vest
În schimb, foarte „vânat” de presa europeană a fost Jordan Bardella, șeful partidului Rassemblement National, care a câștigat alegerile europarlamentare în Franța, fiind aproape de o surpriză și la legislativele din Hexagon. 29 de oameni sunt în PE de la formațiunea franceză, un partid care în trecut a avut un discurs de extremă-dreapta, dar în ultimii ani e din ce în ce mai moderat, pentru a-și atrage și mai mult electorat.
Pur statistic, doar oamenii din partidul lui Bardella sunt aproape cât toată delegația României din Parlamentul European, în condițiile în care țara noastră are 33 de eurodeputați. Întregul grup al Patrioților pentru Europa, dominat de francezi, are 84 de membri. Printre cei care mai fac parte se mai numără Fidesz-ul (zece la număr) lui Viktor Orban sau Liga lui Matteo Salvini (opt eurodeputați).
Veterani care pleacă
Cu o zi înainte de începerea legislaturii, mai mulți eurodeputați și-au luat adio de la Parlament. Printre ei, și Traian Băsescu. Fostul președinte a venit la Strasbourg cu o cursă de Basel, nu cu cea directă spre orașul francez, fiind în continuare popular printre oameni. Cu acesta au dorit să-și facă poze atât tinere, cât și bărbați mai în vârstă.
Capitolul politică europeană e închis și pentru Marian Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, care după 17 ani de mandat își încheie cariera.
În schimb, încep activitatea din Parlament nume ca Gabriela Firea (PSD), Virgil Popescu (PNL), Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR) sau Claudiu Târziu (AUR) și Gheorghe Piperea (tot AUR).