E forfotă joi, înainte de prânz, în fața Primăriei Capitalei. La intrarea de pe bulevard șovăie un grup de noi consilieri locali, dar ușa dinspre Cișmigiu e închisă și poarta, ferecată. Acolo e intrarea profesorilor, cum se spunea pe vremuri. Învățăceii intră prin altă parte.
Noii consilieri dibuiesc până la urmă accesul potrivit, undeva pe laterala palatului antebelic, pe străduța ce separă Primăria Capitalei de Teatrul Elisabeta.
Se orientează după agitația care a cuprins locul. Și după sunet.
“Să filmezi câte mașini de poliție au venit pentru Sică Măscăriciul. Filmează asta”, urlă din toți plămânii fostul viceprimar Aurelian Bădulescu, venit să-și preia mandatul în Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
El trece de ușile ferecate ale palatului, dar urletele sale continuă pe scări și apoi se pierd pe holurile întortocheate.
Cel mai televizat primar din istoria Bucureștiului
Bădulescu e legenda vie a unei administrații care s-a mistuit peste noapte din clădirea de pe bulevardul Regina Elisabeta în urma unui vot despre care dreapta, făloasă, spune acum că era inevitabil, dar la care, de fapt, aproape nimeni nu s-a așteptat.
Gabriela Firea a fost primarul care a avut cei mai mulți bani la dispoziție din istoria orașului și i-a pus la bătaie pentru ceea ce ea spune că au fost proiecte, iar opozanții, imagine. Niciun dubiu e atunci când analizezi expunerea media.
Niciun primar român n-a beneficiat, vreodată, de atâtea spoturi TV precum Gabi Firea și de atâta rumoare, pozitivă și negativă, totodată. Dar asta n-a ajutat-o.
Iar cel mai puțin charismatic abia apare
Nicușor Dan e încă la câteva minute de mers pe jos în pas agale de Primărie. Pleacă, așadar, cel mai televizat primar și vine cel mai greu de televizat. Cel mai puțin charismatic.
El oprește într-una din parcările cu plată ale PMB, plătește și apoi pleacă de mână cu soția prin fața Cișmigiului.
Asta cu plata aduce aminte de perplexitatea care a cuprins protocolul pretențios al Vaticanului, când, după votul care l-a făcut pe episcopul de Buenos Aires urmașul lui Petru, Papa Francisc a coborât la recepție și și-a plătit singur, din portofel, hotelul la care se cazase în Roma. Apoi Jorge Mario Bergoglio a sunat în Argentina și i-a cerut scuze sincere chioșcarului de la care cumpăra ziarele preferate, omul matinal și muncitor care i le oprea zilnic: “Îmi pare rău, nu mai pot veni să ridic periódicos. Am fost ales Papă”.
Cu mască și cu mai puțin tată
Nicușor Dan poartă mască. Puțini sunt trecătorii care-și întorc privirea ca să ghicească cine se ascunde în spatele lui Zorro. Un “bună ziua, domnu primar” se lasă așteptat până la trecerea de pietoni de la Brezoianu. Iar o îmbrățișare caldă în pandemie primește doar de la fiica sa, Aheea, care se desprinde de bunică și se aruncă cu avânt în brațele lui Nicușor Dan fix la intrarea în Primărie.
Copila cere să-i coboare din brațe abia când se vede condusă de tatăl ei spre Ludovic Orban. Parcă simte. Vom vedea dacă orașul a câștigat sau nu un primar, au fost atâtea iluzii sfărâmate aici, pe malul Dâmboviței. Dar sigur Aheea și-a pierdut timpul tatălui său pentru o vreme.
Nea Puiu, de pe banca “tricolorilor” în cea a consilierilor generali
Nu lipsește nimic din scenă. Un bărbat cu plete lungi și grizonante așteaptă cu o cruce groasă de lemn în dreptul intrării, doi parlamentari se roagă să intre și ei la ceremonie, dar primesc un “se vede și online” de la un angajat al Primăriei. Iar suportul audio e asigurat de răcnetele permanente ale protestatarului Marian “Ceaușescu”.
“Așa e că nu ați vrut să o invitați pe doamna Firea”, întreabă protestatarul care merge la pas lângă Nicușor și Mirabela. “Nu-i adevărat”, se scuză Nicușor Dan înainte de a intra pentru ultima oară ca simplu cetățean în palatul Primăriei Capitalei.
Se așază la masa de pe podium, între secretara generală a Municipiului București, Georgiana Zamfir, și Anghel Iordănescu, decanul de vârstă intrat în CGMB pe listele de consilieri propuși de Gabi Firea.
Iordănescu deschide ședința cu o voce răgușită și ochii atenți să nu piardă rândul de pe foaie. Antrenorul are o capacitate enormă de a reveni în situații la care nimeni nu se mai aștepta. Au trecut peste trei decenii de când reintra, uluindu-și adversarii, ca jucător în finala de la Sevilla, direct de pe banca de antrenor.
Astăzi, joi, 29 octombrie 2020, Anghel Iordănescu e așezat la o masă mult mai modestă a destinului, rezultată din trei birouri lipite și decorată cu două aranjamente florale, care par moștenite de pe la vreo nuntă – două boluri acoperite cu trandafiri roz, albi și violet.
Câteva ore mai târziu, Gelu, Nelu și Costel se vor chinui să urce birourile pe scările abrupte ale palatului. Dar acum suferința viitoare a celor trei îngrijitori e departe de mințile tuturor. Viitorii consilieri își așteaptă rândul la jurământ pe niște scaune distanțate social, iar printre ele se furișează Aheea, ca să mai fure amintiri cu tatăl său.
Fetița se ghemuiește în ultimul rând. Își trage genunchii acoperiți de iepurași lângă bărbie și își ridică ochii spre tatăl ei, care îi face cu mâna de pe podium. Iar ea răspunde bătând din palme energic la fiecare consilier care urcă să depună jurământul. E și suportera lui Aurelian Bădulescu.
Nicușor Dan, niciodată de la prima încercare
Urmează unul după altul, într-o succesiune rapidă, toți cei 46 de consilieri validați, strigați ca la catalog în ordine alfabetică. Din mulțime se remarcă doar Elisabeta Lipă, cu o mască tricolor care i se oprește fix sub gene. Iar ultimul la jurământ e Vlad Voiculescu.
Curtea se aprinde în aplauze abia când vine rândul lui Nicușor Dan. Jură cu mâna pe Biblie. Și apoi ridică stângaci umărul când secretara generală încearcă să-i așeze pe umăr drapelul. Mai e nevoie de o încercare. Nicușor Dan nu pare deloc încurcat, până la urmă e omul încercărilor, căci de trei încercări a avut nevoie pentru ca oamenii să spună că merită să poarte centura tricoloră a primarului.
“Nu ne-am luptat pentru jucării”
“O să încep cu mottoul pe care și l-a ales în urmă cu 30 de ani Liga Studenților, preluat de la Avram Iancu: «Nu ne-am luptat pentru jucării». Căci eu sunt convins că bucureștenii au ieșit la vot nu pentru ca cineva să-și schimbe titulatura pe cartea de vizită. Ei au ieșit pentru valori, onoare, dreptate și competență. Pentru acele lucruri care să-i facă pe copiii noștri să trăiască în orașul și în țara asta”, își începe Nicușor Dan primul discurs ca primar al Capitalei.
“Nu ne-am luptat pentru jucării” era unul dintre citatele favorite din Piața Universității, în perioada protestelor de la începutul anilor 90. A fost nevoie de intervenția minerilor, care au evacuat opoziția, dar și ani buni din viitorul orașului, intrat de atunci într-o eternă așteptare.
În stânga primarului, consilierii PSD se hlizesc la fiecare cuvânt al noului șef. “Vreau să le mulțumesc celor care au donat pentru aceste campanii, pentru că au înțeles că e normal să nu ceară nimic la schimb”, spune Nicușor, iar vocea sa se sparge în ironiile grupului de consilieri locali PSD.
Râd și când noul primar se scuză că va mai ține ferecată o vreme intrarea de la bulevard a palatului, cel puțin până ce numărul zilnic al noilor infectați cu COVID-19 scade sub 100 în București.
“Uite cum zboară promisiunile”, zice unul dintre consilierii PSD.
“Pe termen scurt, cer bucureștenilor răbdare și solidaritate”, încheie Nicușor Dan.
“Apă caldă”, îngână, în schimb, unul dintre opozanți. Căci PSD e de acum acum în opoziție în Capitală.
Ludovic Orban ține și el un scurt discurs și promite demararea lucrărilor pentru o “autostradă de centură”. Dar mulțimea e deja distrasă, căci se împart noile insigne.
Cei la primul mandat se bucură când deschid cutiuța, cei mai vechi comentează că arată fix ca ultima. Iar Anghel Iordănescu încheie între timp ședința de învestire încurcându-se în cuvinte. “Vă urez zi bună și realizări… ah, realizări frumoase”, spune fostul uriaș antrenor.
Citatul lui Avram Iancu și mâna lui Orban
În curtea interioară a palatului mai rămân doar consilierii de la PNL-USR-PLUS. Stau la rând să se pozeze cu Nicușor Dan. Dar apoi, când ceilalți se răsfiră, Nicușor rămâne tot doar cu cei trei consilieri ai săi și cu Ana Ciceală.
“Un ultim selfie cu tine”, îl roagă Ana Ciceală. “Un ultim selfie înainte să te măriți”, îi răspunde în glumă Nicușor Dan.
Însă momentul de respiro e încheiat de o mână care-i atinge brațul noului primar. Ludovic Orban îi spune că-i momentul, iar cei doi intră pentru discuții în clădirea PMB.
Iar după un alt moment foto în care cei doi își exersează simțul umorului, aliniindu-și palmele pentru a da iluzia unui strâns de mână, se retrag departe de cele câteva camere. Nicușor Dan va mai coborî abia seara pe aceleași scări, după trei ședințe purtate chiar la umbra unei miniaturi a Spitalului Metropolitan, lăsată în urmă de administrația Firea.
Între timp, premierul plecase. Asta este și una dintre mizele actualei guvernări ale orașului. În ce măsură va respecta îndemnul lui Avram Iancu sau pe cel al lui Ludovic Orban.
“L-au fotografiat pe Gelu, bă”, chicotesc doi angajați, după ce colegul lor intră cu câteva drapele în cadru fotografilor. Aceiași bărbați cară pe rând birourile grele de la ședința de învestire înapoi la locul lor, care-i la etaj. Suferința lui Gelu, Nelu și Costel e singurul lucru care animă holurile pustii ale clădirii Primăriei.
Funcționarii lipsesc cu desăvârșire, ies din birouri doar când le vine rândul la ședință. Primii sunt cei de la departamentul Juridic, iar apoi cei de la Financiar-Contabilitate, Venituri și Execuție Buget.
De la primii, Nicușor Dan află că nu este deloc singurul care a dat în judecată, în repetate rânduri, PMB.
În acest moment sunt peste 6.000 de litigii. Ceea ce înseamnă că ceva nu funcționează la nivel administrativ în interiorul Primăriei.
Nicușor Dan, noul primar al Capitalei
E un birou amenajat cu gust. Vorbesc serios.
Din ședințe, funcționarii ies într-un șir indian al tăcerii. Iar Nicușor Dan se refugiază de fiecare dată în biroul său, ușă-n-ușă cu sala de ședințe, pentru a mai semna un vraf de documente. La mai bine de o lună de la alegerile locale, prima zi de muncă înseamnă fix asta pentru Nicușor Dan, care se îngroapă în ședințe la Primărie.
În biroul său, doar prezența consilierilor indică o oarecare locuire. Au dispărut icoanele de pe pereți și de pe mese, dar și cărțile religioase de pe rafturi, care decorau odată biroul Gabrielei Firea.
“E un birou amenajat cu gust. Vorbesc serios”, spune Nicușor Dan când pășește în camera lăsată moștenire de fostul primar al Capitalei.
Lângă birou are și-o cameră mai mică, dotată în schimb cu o canapea. Nu nimerește de prima dată întrerupătorul, dar se scuză că e și pentru el prima dată când ajunge în biroul primarului Bucureștiului.
În schimb, e mândru de balcon, care dă direct în Cișmigiu. Un jurnalist remarcă faptul că de aici se vede orașul mai bine decât de pe Intercontinental. Nicușor nu e de acord. De aici, de mult mai jos, se văd mai bine nevoie orașului.
E deja beznă, iar în ea își pierde urma și Nicușor Dan, odată ce iese din Primărie și pleacă doar cu un consilier la pas spre Calea Victoriei.
Iar prima zi și-o încheie așa cum a început-o, cu mașina uitată într-o parcare îndepărtată, bătând la pas străzile din centrul Bucureștiului, ca un matematician calculând în cap distanța dintre propoziția “Nu ne-am luptat pentru jucării” și mâna lungă a PNL.