ComenteazăÎn fața Școlii Gimnaziale Nr. 85, în sectorul 2 din Capitală, trei părinți așteaptă nerăbdători să iasă copiii lor de la Evaluarea Națională la matematică. În această zi toridă de joi, la 10:55, caută cu toții petice de umbră.
Astăzi, mai mult ca oricând, simt nevoia să-și exprime nemulțumirile față de sistemul educațional și, mai ales, față de deciziile celor de la putere în pandemie, când școala s-a ținut în mare parte online.
„Ne simțim lăsați de izbeliște. După examen, copiii noștri vor fi catalogați într-un anumit fel”, spune o mamă care agită un pahar din carton. „Cine e responsabil pentru trauma lor? Părinții sunt de vină? Noi vrem să fie pregătiți pentru această viață”.
„Școala nu i-a pregătit pentru examen”, intervine un bărbat, care abia acum prinde câteva momente de liniște. „Sunt și copii fără părinți; pe ei cine îi ajută?”.
„E prima generație fără abecedar!”, completează mama unui elev, o doamnă cu păr ondulat arămiu.
„Copiii noștri nu au avut manuale. Chiar e gratuit învățământul?”
Liniștea de pe lângă această școală de cartier, de unde se aud clopote de biserică, e îndată înlocuită de motorul unui scuter care vine spre poartă, rămâne puțin pe loc și se întoarce. Din casa de alături ies în picioarele goale doi copii de vreo 4 ani și se uită mirați în jur.
Emoțiile la matematică, spun părinții, sunt la fel de mari ca la examenul de limba română. Rezultatele bune li se vor datora investițiilor părinților, explică doamna cu pahar cartonat, zâmbitoare din când în când. „Copiii noștri nu au avut manuale. Chiar e gratuit învățământul?”.
„Ultima oară când i-am zis «Bună ziua» lui domn portar”
La 11:10 încep să iasă elevii. Primii sunt trei băieți veseli; unul dintre ei strigă mândru: „A fost ultima oară când i-am zis «Bună ziua» lui domn portar”.
Se duc toți spre un grup de adolescenți care tocmai a apărut pe partea cealaltă a străzii. „La subiectele 1 și 2 a fost ușor”, răsună glasul unuia dintre copii.
Apoi urmează un schimb haotic de replici în încercarea de-a verifica rezultatele. „Șase kilometri a făcut în a doua zi”, spune un elev. „În prima zi 12 kilometri”, zice altul cu voce ridicată. Vorbesc unii peste alții și nu se mai înțelege nimic.
Paznicul întreabă o elevă după examen, în dreptul porții: „Cum e domnișoară? 10 sau 10+”. Fata îi răspunde chicotind: „Nu știu”, apoi iese pe poartă. Eleva de 14 ani cu păr lung și drept lăsat pe spate se oprește din butonat telefonul și spune, pentru Libertatea, că au fost OK subiectele. Acum e relaxată.
„Cred că, dacă m-aș fi relaxat, aș fi rezolvat mai bine exercițiile”
O mamă refuză să vorbească despre această zi importantă pentru viitorul fiicei ei. Se înroșește la întrebarea: „Aveți emoții?” și răspunde cu voce tremurândă „Da, da”.
Se apropie un elev în cămașă neagră cu palmieri, care privește gânditor în zare. „A fost intens. M-am simțit sub presiune în timpul examenului, la un moment dat nu am mai avut timp, dar am terminat până la urmă”, explică pentru Libertatea. „Acum îmi pare rău că am intrat în panică. Cred că, dacă m-aș fi relaxat, aș fi rezolvat mai bine exercițiile”. Dar în mare parte e mulțumit, acum se duce să-și sune părinții.
Conversațiile despre dificultatea examenului continuă, căci ies tot mai mulți elevi din școală.
-Mi s-a părut că a fost bine, murmură un băiat.
-Da. Ai făcut b-urile?, întreabă altul.
-Nu.
-Nici eu. Mai greu cu b-urile…
„De ce plângi, mami?”
O femeie cu ochelari de soare, vorbăreață și încrezătoare, le spune celorlalți părinți că sigur la examen a fost bine și că trebuie să-și revină repede copiii după experiența asta, să nu se mai gândească la ea. După câteva minute, vine fiica ei cu capul în pământ și trece repede pe lângă mamă. „De ce plângi, mami?”, strigă femeia după adolescentă. Un părinte o sfătuiește să o lase să respire. Femeia își ia la revedere și pleacă după fată.
La această școală de cartier lipsesc îmbrățișările.
Fiica doamnei care abia pronunța câteva cuvinte din cauza emoțiilor, o adolescentă înaltă și îmbrăcată în negru din cap până în picioare, se duce la mama ei balansându-și brațele. A rezolvat cam tot la matematică, îi spune, și o roagă să-i înmâneze ceva din ghiozdan. În scurt timp, i se alătură una dintre colege, iar cele două adolescente dezbat rezultate și moduri de rezolvare. Descoperă că sunt aceleași. Mama răsuflă ușurată, după care le fotografiază pe viitoarele liceene în fața școlii.
În celălalt capăt de oraș, părinții par că s-au adunat mai degrabă pentru un curs festiv decât pentru un examen. La ora 9, pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, deja încins de căldura verii, cinci părinți își beau cafeaua, așteptându-și copiii să iasă de la probă.
„Eu stau la soare, el la umbră și rezolvăm amândoi subiecte. Asta da solidaritate”, glumește o mamă și se pregătește să se ridice și să meargă spre intrarea la Liceul Teoretic Bilingv „Ita Wegman”. Acolo sunt alți părinți în mașinile parcate la umbră. Stau cu portiera deschisă, în tăcere.
Pe la ora 11 deja ies primele fete. O fată măruntă, cu cercel în nas și părul care îi acoperă fața încearcă să evite privirile întrebătoare ale părinților adunați, lasă capul în jos și pleacă pe linia gardului spre casă. „A fost greu la mate. Cred totuși că iau șase. Asta e. La română iau peste 8, a fost mult mai ușor”, spune fata, pentru Libertatea.
Colega ei îi împărtășește părerea, „a fost greu”. „Mi s-au părut multe cu capcane. Dar sper să trec. La română m-am descurcat mai bine”, și zâmbește cu masca pe bărbie înainte de a merge spre mama ei care o așteaptă și ridică un braț să o cuprindă de după umăr.
„Ne vedem la banchet”
Un tată începe să facă prin gard poze fiicei lui cum iese din examen. Fata are umerii lăsați și nu i se poate citi expresia de sub mască. „Ia zi, puiu, a fost bine?” Fata dă din cap afirmativ și se lasă îmbrățișată. Un alt tată începe și el să-și filmeze fiica până se apropie de el și pune mâna pe camera telefonului. Începe să râdă și o ia de mână. „Ne vedem sâmbătă! La banchet!”, își iau amândoi la revedere de la grupul de părinți.
„Era foarte veselă și nu înțeleg de ce, că ea la matematică nu prea se descurcă…”, spune o mamă după ce închide telefonul. În același timp, un băiat își scoate masca, ridică brațele și strigă: „A fost ușor, iau 9.70! Dar am avut impresia că un subiect a fost greșit…”, spune băiatul. Părinții îl înconjoară și încep să citească de pe telefon subiectul care le-a ridicat probleme.
O adolescentă începe să strige din curtea școlii: „Ce frumoasă e vacanța! Dă-l încolo de învățat, nu mai vreau!” E îmbrăcată în colanți și un tricou larg și are în mână o sticlă cu apă și o punguță pe care le ridică în aer, ca la finele unui concurs sportiv.
„Am făcut, iau notă mare. Nu-mi place matematica, dar am învățat mai mult și cred că iau o notă mai bună decât la română, la care mi s-a părut mai greu”, spune absolventa.
Va afla ce notă a luat abia marți, pe 29 iunie, când se afișează rezultatele. Până atunci, se pregătește pentru banchet.