ComenteazăSchitul Babicilor din Jurilovca e locul unde se retrag femeile bătrâne ca să-și petrească viața rămasă în rugăciune. Nu au bunuri materiale și se bazează pe comunitate pentru a supraviețui, așa cum făceau, în vechime, călugării, care primeau de-ale gurii de la localnici și, la schimb, se rugau la Dumnezeu în numele celor care-i hrăneau.
Pe 14 octombrie, biserica de rit vechi din comuna tulceană Jurilovca, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, datând din 1838, va sărbători 179 de ani de existență în forma actuală. Înaintea ei, rușii lipoveni, creștini ortodocși de rit vechi, își construiseră aici o biserică din lemn, la 1705. O particularitate a acestei biserici este crucea cu opt extremități. A doua particularitate este Schitul “Babicilor”.
Biserica din Jurilovca
“Aici, în perimetrul bisericii, este un loc unde sunt câteva clădiri mai mititele unde se retrag femeile bătrâne. Este un lăcaș fără bărbați. Se retrag femeile care nu au posibilități materiale de întreținere, ba chiar și unele care au, dar se retrag aici pentru a le fi mai ușor să participe la toate slujbele care se fac la biserică. Locul a primit denumirea de schit. Așa este cunoscut la noi în localitate, drept schit”, ne-a spus Maxim Busla (foto), un lipovean de 65 de ani din Jurilovca, fost inginer piscicol.
Maxim Busla, un lipovean de 65 de ani din Jurilovca, fost inginer piscicol
Altfel spus, femeile vârstnice – “babica” vine de la rusescul babușca, adică bunică – nu sunt călugărițe propriu-zise, dar vin aici pentru a duce o viață de călugărițe în interiorul comunității.
“Eu știu de la mama mea, care era născută în anul 1919, că, de când se știa ea, aici au fost aceste căsuțe. Au mai fost refăcute, oameni cu dare de mână au făcut altele mai noi. Femeile acestea mor și sunt înmormântate aici. Se întrețin prin pomenile date de oameni, la slujbe de pomenire, alții cu dare de mână le aduc și în afara pomenilor mâncare, alimente. Unii mai aduc și lemne. Ele, practic, stau aici și sunt ajutate, pentru că nu există slujbă la biserică, indiferent de oră și de zi, la care să nu participe ele. Mulți vin și le donează bani: roagă-te pentru persoana cutare… că e mort, că este pentru însănătoșire, iar ele, săracele, bat mătănii aici”, ne-a mai povestit Maxim Busla.
Citeşte şi:
- VIDEO EXCLUSIV | Nu mai are balta pește! Lipovenii din Deltă, obligați să pescuiască în Irlanda și Scoția
- REPORTAJ VIDEO/Meteorologii singuratici de pe Grindul Lupilor. Când e vreme rea, merg acasă pe jos, în urletul animalelor de pradă
- VIDEO REPORTAJ/A fost marinar pe vapor, acum e căpitan de hotel plutitor! Povestea unui bătrân ”lup de mare” care nu-și poate uita prima iubire
Mâncarea pentru pomeni se face tot din donații
Pomenile se fac în sala festivă a bisericii, iar mâncarea, preparată din donații, este servită de bucătărese, respectiv femeile din comună, care ajută parohia oricând și cu orice este nevoie.
“Duminică, de pildă, vom face facem ciorbă din oase de vită și felul doi… Aici, lumea dă donații și la final tragem linie și știm cât trebuie, ce trebuie…. Noi nu facem meniul ca la restaurant. Se adună donațiile, facem bilanțul și facem ce trebuie. Din ce dă lumea, totul trebuie pus la masă. Facem piftele din pește, marinată, aceasta este nelipsită, specifică zonei”, ne-a spus una dintre bucătărese, după ce a terminat de strâns masa. Între timp, preoții și babicile au început să cânte imnuri religioase de pomenire pentru cei care au donat și în numele celor pentru care s-a donat. Să fie pomeniți…
Cuvântul “lipovean” ar putea veni de la “lipa”, adică “tei”
“Din câte cunosc, în literatura de specialitate, termenul de lipovean nu este clar definit. Sunt bănuieli, se presupune că ar veni de la cuvântul lipa, care în limba rusă înseamnă tei. Mai e posibil să aibă legătură cu portul, vorba și tradiția dintr-o regiune de la sud de Moscova”, ne-a explicat localnicul Maxim Busla. În secolul al XVII-lea, Patriarhul Nikon al Rusiei a vrut să facă o reformă, potrivind rânduiala slujbelor după cea folosită de greci. Majoritatea credincioșilor s-au supus. Alții n-au vrut să-și lepede rânduiala străveche, cu care l-au primit din moși-strămoși pe Hristos, și au început să fie prigoniți. Așa au ajuns unii în Dobrogea, unde stăpânirea turcească i-a lăsat să-și vadă de credința și pescuitul lor. Toate așezările din preajma lacului Razelm au fost întemeiate de ei – Jurilovca, Slava Rusă, Slava Cercheză.
Citește și
Iluzia optică ce a pus internetul pe jar. Poți vedea femeia goală din imagine?
Ce spun medicii despre comportamentul Prințesei Diana este înfiorător
Prima reacție a Lidiei Buble despre despărțirea de Răzvan Simion
Gabriela Cristea a născut ieri, iar azi Marcel Toader face o declarație ȘOC: “Este atât de dificil …