25 comentariiPrima sărbătoare mare din an, Boboteaza, a fost întâmpinată la Catedrala Mitropolitană din Iași după un format deja încetățenit. La slujba la care erau așteptate peste 5.000 de persoane, primii au ajuns jandarmii, cu mult înaintea răsăritului soarelui. Imediat după ei, pe culoarul sinuos format din garduri s-au așezat credincioșii ce urmau să ia, undeva pe la ora prânzului, Agheasmă Mare. Iar cele dintâi au ajuns, ca în fiecare an, de la orar 5.00, un grup de femei din Ciurea.
Le știu și jandarmii, și ceilalți credincioși care vin an de an la Iași. Îmbrăcate gros, cu pufoaice și vestuțe albe, îmblănite ca să reziste frigului, circa 20 de femei s-au așezat la rând cu 6 ore înainte ca preoții să iasă din biserică. Au fiecare cel puțin două bidoane mari, de 5 litri, ca să ia agheasmă acasă, și spun că a devenit o tradiție ca toată lumea de pe strada lor să vină și să se închine la slujba de Bobotează, la Mitropolie.
„Ne rugăm, domnule, da, de aia venim. Pentru sănătate, să fie bine, să fie un an bun, să vină «Înaltul» și la noi, să ne dea cu agheasmă și apoi să luăm acasă”, spune Margareta, una dintre zecile femei de etnie romă, „toate suntem Stănescu”, care au venit la slujba din curtea interioară a Mitropoliei.
Femeile la coadă, bărbații în întâmpinarea preoților
Aerul din curtea Mitropoliei e încărcat cu o atmosferă de sărbătoare: femeile glumesc cu jandarmii, cu ceilalți credincioși și puțini sunt cei supărați că nu pot auzi slujba de sfințire a apei, săvârșită de Înaltpreasfințitul Teofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Din când în când, mai apare încă o doamnă care trage de un gard și le spune jandarmilor că vrea să meargă și ea „la rând, cu fetele”. Când jandarmii o trimit un kilometru mai la vale, unde începe coada, de fapt, le spun că-s venite de la 5 dimineața.
„Păi dacă erai venită de la 5, erai aici în față cu fetele”, îi răspunde, zâmbind, jandarmul, trăgând zăvorul peste bucata de gard prin care încerca femeia să treacă. Bărbații au venit mai mai târziu să se alăture soțiilor, mamelor și bunicilor care așteaptă lângă butoaiele cu agheasmă.
Stau pe platoul din spatele Catedralei Mitropolitane, unde cam 1.000 de oameni asculta slujba. Unii și-au luat la slujbă cravatele de aur care le atârnă până la curelele cu cataramă, la fel, aurite. Felix Stănescu poartă pe cap și o căciulă de blană, cam groasă pentru temperaturile blânde de Boboteaza de anul acesta.
„Da, vin și venim în fiecare an la Mitropolie ca să ne rugăm. Vrem sănătate, vrem să nu fie ceartă, oamenii să fie oameni unii cu ceilalți. Venim de aproape, de la Ciurea și cred că am venit în fiecare an. Vrem să ne meargă bine în 2024”, spune bărbatul. Discuția alunecă și spre încălzirea climatică. Ciureanul își aduce aminte de anii în care în fața porților catedralei erau o cruce mare, de gheață, care în ultimii ani a fost înlocuită cu una din crengi de brad. „Dar dacă e cald, ce putem să ne facem?”
Rugăciuni pentru Ucraina și îndemnuri la bucurie
Slujba a durat mai puțin de o oră, iar la finalul ei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan, s-a plimbat de-a lungul rândului de credincioși și în mijlocul mulțimilor, pentru a-i binecuvânta pe toți și pentru a-i stropi cu Agheasmă Mare. Atât în predica sa din timpul slujbei, cât și în declarațiile oferite presei la final, IPS Teofan s-a rugat pentru sănătate, dar a invocat de fiecare dată drama poporului ucrainean și războiul „care macină Țara Sfântă”.
„Să avem un început de an binecuvântat, să fie Dumnezeu cu noi, cu țara, cu Biserica, cu Ucraina, cu Țara Sfântă, să fie acolo unde este mai mare nevoie de el, adică în inima noastră. Dacă el este prezent în inima noastră, pace poate fi și între noi, și între popoare”, a spus IPS Teofan.
În predica sa, mitropolitul le-a transmis oamenilor un îndemn la bucurie, chiar dacă, a spus acesta, războaiele de la graniță și din apropierea țării „par că nu ne dau motive pentru asta”.
„Sunt oameni în Ucraina vecină și în Țara Sfântă care poate nu s-au bucurat pe deplin de bucuriile sărbătorii. Există multă agitație în sufletele noastre, pentru lume și între noi. Unii ar spune că este mai multă tristețe decât bucurie. Dar această sfântă zi ne îndeamnă să fim îmbrăcați în marea taină a bucuriei, să găsim în puterea lui Dumnezeu izvoare de bucurie în viața noastră. Este o vorbă din Ardeal: «fă Rai din tot ceea ce ai»; trebuie să găsim prilej de bucurie și de Rai în tot ceea ce avem și este în jurul nostru”, a mai precizat mitropolitul.