REPORTAJ. Terapie prin dans pentru pacienții internați la psihiatrie în Câmpina. „Se vede un progres”

Se aud probe de microfon din stația pregătită de Cristina și Denis. Vocea ei cheamă publicul. Apar oameni de pe toate aleile, în halate roșii sau albastre din pluș, târându-și șlapii de salon. Se așază pe băncile de pe margine și cu sfială pe scaunele răsfirate prin iarbă, pentru spectacol. Încep să-și facă farse, trăgându-și scaunele când unul vrea să se așeze. Se simt bine.

Cristina îi invită și pe locurile din față. Începe „I am you”, un concert realizat de cei doi artiști cunoscuți ca A.C. Leonte și Denis Bolborea, pe care l-au mai susținut în diverse locații din București. Acum sunt la Spitalul de Psihiatrie Voila unde, de două luni, se desfășoară proiectul „Movemental”. Artiști și psihoterapeuți s-au întâlnit săptămânal cu pacienții de aici pentru ateliere de dans-terapie.

Denis începe să danseze printre scaune. Își întinde brațele larg, face piruete, face roata. Imediat, un pacient începe să-l imite. Dansează împreună. Muzica e fluidă, vremea, văratică, din norii indigo nu picură niciun strop. E o zi perfectă.

„Dor de viață”

Când coregrafa Alexandra Bălășoiu și psihoterapeuta specializată în dans-terapie Loredana Larionescu au ajuns prima dată la Voila nu se așteptau la atâta deschidere. În primul rând de la conducerea spitalului, apoi de la personalul care a intrat în horă „cu seriozitate profesională” și, în final, de la pacienții înșiși, care au început să danseze de la primele acorduri.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

„Haideți în centru. Acum începem. Mă bucur să vă revăd. Haideți, dacă vreți să participați”. Loredana face un tur să ridice oamenii de pe bănci.

Se formează un cerc și încep cu toții să o imite pe Alexandra. Își rotesc încheieturile mâinii, se întind în stânga și-n dreapta, se privesc, intră în ritm. Din boxe începe să cânte Aura Urziceanu. „Dor de viață simt în prag de dimineață…” și picioarele tuturor încep să fie purtate de versuri, ochii să le râdă. Acum Alexandra scoate o minge-ștafetă și cel care o primește trebuie să intre în mijlocul cercului și toată lumea îi imită mișcările. E ca o discotecă în aer liber.

În cele opt săptămâni în care tot au venit, nu au lucrat cu aceiași pacienți, dar de fiecare dată i-a surprins cât de repede s-au prins cu toții în joc.

„De la prima sesiune a avut Loredana o intuiție fantastică și a zis: hai să nu facem cum am plănuit, hai să dăm drumul la muzică și să-i invităm direct în dans. Și a fost absolut uimitor”, povestește Alexandra. Muzica dă această magie grupurilor. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Am făcut perechi, am făcut cercuri, am făcut linii, am făcut fel de fel de constelații. La fel, persoane care au devenit foarte expansive, doamne la, nu știu, 50 de ani, cu o greutate corporală evidentă, au făcut șpagatul.

Alexandra Bălășoiu:

Loredana, care s-a specializat în dans-terapie, explică de ce dansul armonizează energiile oricărui spațiu, chiar și al unui spital de psihiatrie.

„Oamenii intră în contact cu resursele lor, dansul ajută oamenii să-și regăsească niște abilități pe care nu au ocazia să le pună în practică în alte contexte. Lăsând aici că sunt instituționalizați pentru o durată mai mare sau mai mică, dar nici în viața de zi cu zi nu te apuci să faci șpagatul pe stradă. Sau, dacă îl faci, imediat primești eticheta de «nebun»”, explică psihoterapeuta.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Aveau temeri la început că unii pacienți ar fi putut deveni agresivi. „Am avut oameni cu istorii de agresivitate imensă, din ce am aflat după aia, care în atelier au dansat cu toată lumea absolut integrat”, mai spune Loredana.

Dans-terapie inspirat din anii 50 din SUA

Suntem în luna mai 2021, după un an de pandemie, despre care specialiștii spun că și-a pus amprenta pe sănătatea psihică a tuturor. La Spitalul de Psihiatrie Voila au fost mai puține internări, fiindcă oamenii s-au tratat la diverse clinici.

„Numărul cazurilor a crescut foarte mult în cabinete, în ambulatoriu, cu tulburări provocate de anxietate, depresie. Am avut cazuri care, într-adevăr, s-au decompensat și veneau cu teama de a nu face COVID, dar o teamă exagerată, patologică. Au fost astfel de idei delirante legate de contextul pandemic”, explică Irina Minescu, directoarea Spitalului de Psihiatrie Voila.

Așa că proiectul „Movemental” i-a ajutat mult pe pacienții din spital, după un an traumatic, la fel cum în SUA, acum peste 70 de ani, pacienții de la psihiatrie dansau ca să depășească traumele celui de-al Doilea Război Mondial.

În anii 50, la Spitalul St. Elizabeth din Washington, coregrafa și profesoara de dans Marian Chase a fost invitată să facă ateliere cu pacienții. Odată cu programul ei „Dans pentru Comunicare” a început o nouă profesie psihiatrică – dans-terapia, iar Marian a devenit, în 1947, prima dans-terapeută cu normă întreagă.

Având-o ca model, Loredana Larionescu a înțeles că proiectul „Movemental”, care a fost practic pilotat la spitalul din Câmpina, ar trebui să fie extins la toate centrele psihiatrice din țară.

„O pacientă diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, care nu mai manifesta de multă vreme grijă pentru aspectul ei, pentru corpul ei, după câteva ședințe, a început să se pregătească pentru sesiunea din săptămâna respectivă, să apară machiată, îmbrăcată atent. Și asta a fost văzut de toată lumea ca un progres”, povestește ea.

„Hai acasă”

Chiar și spre finalul atelierului, un bărbat la 50 de ani, îmbrăcat în trening albastru, pare că abia s-a încălzit. Își schimbă partenerele pe care le ghidează cu mână sigură, pe ritm. „Destul că avem bolile pe care le avem și ne încrețesc fruntea zilnic, mai ales în spitalul ăsta în care nu putem ieși, nu putem lua contact cu nimeni decât la internare și la externare. Și dansul, gândesc, este o terapie”, spune bărbatul.

Acasă dansează doar la petrecerile în familie și spune că îi place orice muzică, „populară, salsa, samba”. A făcut și cursuri de dans pe vremuri. „Cine dansează se relaxează, cine dansează trăiește, se bucură”, spune bărbatul, arătându-și obrajii aprinși de la mișcare. Speră ca într-o săptămână să poată pleca acasă, dar nu e sigur.

Una dintre partenerele sale de dans a fost și asistenta medicală Ioana Bechianu. Au dansat împreună pe „Zaraza”, pe „Que sera, sera” și „Hai acasă”, a lui Gil Dobrică.

„S-a creat o legătură între personalul medical și pacient și automat încrederea este mai stabilă și ei pot să facă mai mulți pași pentru a se deschide”, spune Ioana. Și colega ei Mariela Mocanu crede că astfel de terapii ajută cu adevărat însănătoșirea:

Probleme astea psihice îi determină să se închidă în ei, să nu comunice, să se izoleze și de cele mai multe ori familia lor ne spune că aici practic se transformă.

Vindecare prin muzică și dans 

La spitalul Voila au și ateliere de muzică și ergoterapie, adică pacienții se implică în munca administrativă, cum ar fi la sera cu legume a instituției. Și acum, dansul, un antidepresiv natural, cum o spun studiile. Există multe alte beneficii ale unui astfel de proiect. 

„Socializarea, creșterea stimei de sine, coordonarea minte-corp. În funcție de diagnosticul pacientului, sunt beneficii specifice. Pentru cine are Alzheimer, încetinește degenerarea cognitivă. Pentru cine are anxietate, se poate calma, pentru cine are tulburare bipolară, poate ajuta la reglarea și echilibrare emoțională”, explică Loredana Larionescu.

Proiectul Movemental este organizat de Profeti Art și Indie Box, împreună cu Spitalul de Psihiatrie Voila și Asociația Română de Psihoterapie prin Dans și Mișcare și a fost finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Artiștii și psihoterapeuții implicați speră să poată fi replicat în toată țara. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro