Hagi Ahmed este patronul unui magazin cu specific turcesc din cartierul bucureștean Pantelimon. Localul seamănă cu un bazar, plin cu decorațiuni, veselă, rafturi cu mirodenii, ceaiuri și dulciuri, un perete tapetat cu frigidere pentru răcoritoare, altul ocupat de o vitrină frigorifică cu brânzeturi și produse din carne. 

Are 48 de ani și a plecat de acasă, din Istanbul, când avea 19 ani. Astăzi, spune că n-ar da România pe nicio altă țară din lume. Însă își face în continuare datoria de cetățean responsabil al Turciei și votează la fiecare scrutin.

Pe 14 mai, la primul tur al alegerilor prezidențiale, bărbatul s-a urcat în mașina personală și a condus până în Istanbul. A fost ca o minivacanță. „Ajungi mai repede la Istanbul decât la Timișoara”, glumește cu un adevăr despre infrastructura proastă de la noi din țară. 

Hagi Ahmed locuiește la București de trei decenii.

A ales să pună ștampila pe actualul președinte. De ce? „Știu cum era înainte, de asta îl votez pe Erdoğan.” Se referă la corupția și mafia care împăienjeniseră țara în anii ‘90, explică bărbatul. De când a venit Erdoğan la conducere, în urmă cu 20 de ani, spune că lucrurile au mers pe calea cea dreaptă. În continuare, mulți susținători ai lui Erdoğan își amintesc mai degrabă de perioada în care a transformat Istanbulul ca primar și apoi a echilibrat economia Turciei ca prim-ministru decât de ultima decadă ca președinte, în care drepturile omului și libertatea presei au avut mult de suferit. 

„Spitale de cinci stele”

Pentru al doilea tur de scrutin, Recep Tayyip Erdoğan este favorit să câștige și în analizele specialiștilor, și la casele de pariuri. În primul tur, care a avut loc pe 14 mai, actualul președinte a adunat 49,51% din voturi, iar rivalul său, Kemal Kılıçdaroğlu, 44,88%. Pentru că nu a fost atins pragul de 50% din voturi de către niciunul dintre candidați, a fost organizat un al doilea tur electoral, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum în actualul sistem electoral. În iulie 2018, Turcia a trecut de la un regim parlamentar la unul prezidențial.

  • Recep Tayyip Erdoğan este al 12-lea președinte al Turciei, începând cu 2014. A mai fost prim-ministru, președintele Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), precum și primar al Istanbulului.
  • Kemal Kılıçdaroğlu este un politician turc de stânga, de profesie economist, care a strâns votanți prin discursul său despre „libertate și democrație”. Din 2018 a făcut parte din parlamentul turc, iar din 2010 a devenit principalul lider al opoziției și șeful Partidului Republican al Poporului (CHP).

Ce-i în mână nu-i minciună. Un candidat nou vine cu un semn de întrebare.

Hagi Ahmed:

„Fapte, nu vorbe”, consideră Hagi Ahmed, care nu mai locuiește în Turcia de aproape 30 de ani. Și continuă să vorbească înflăcărat despre „reușitele lui Erdoğan”. 

„A făcut în fiecare oraș câte o universitate și câte un aeroport. Înainte nu era așa”, enumeră el. „Acum nu mai sunt așa de multe accidente rutiere, pentru că drumurile au fost modernizate, acum oamenii care lucrează la vamă sunt corecți, nu cum era odată!”, adaugă Hagi Ahmed. Și, unul dintre cele mai importante aspecte: turcii au „spitale de cinci stele”. 

„Dacă tatăl tău e bătrân și bolnav și ai grijă de el, primești bani de la stat”, își amintește un alt exemplu de realizări ale candidatului cu care a votat în primul tur al alegerilor din Turcia.

Speră ca Erdoğan să aducă „pacea socială”

Întrebat ce părere are despre contracandidatul lui Erdoğan, Kemal Kılıçdaroğlu, Hagi Ahmed răspunde scurt: „E un pinguin”. Nu apreciază nimic din prestația lui politică. „Are 75 de ani, în cinci ani ajunge ca Biden al americanilor”, spune râzând bărbatul. 

Partidul condus de Kılıçdaroğlu – CHP (Partidului Republican al Poporului) – nu continuă moștenirea lui Ataturk, e de părere Hagi Ahmed. Dimpotrivă, crede că întemeietorul Turciei moderne ar fi fost astăzi aliatul lui Erdoğan. 

Ataturk este considerat unul dintre cei mai importanți oameni politici ai secolului XX și a fost întemeietorul Republicii Turce. Și-a câștigat numele, care înseamnă „părintele turcilor”, datorită rolului esențial pe care l-a avut în construirea Turciei moderne. 

O altă problemă pe care o are cu opoziția turcă este faptul că a acceptat să formeze o coaliție de șase partide alături de HDP, principa facțiune politică pro-kurdă. Hagi Ahmed explică însă: nu are nicio problemă cu comunitatea kurdă – chiar s-a înrudit cu persoane kurde. De altfel, asta speră să obțină în continuare președintele Erdoğan: „Pacea socială. Să nu ajungem ca Siria”. 

Micul Istanbul din București

Alegerile din Turcia, urmărite la TV dintr-o casă de schimb valutar.

Hagi Ahmed iese din magazin și ne face cunoștință și cu un tânăr care lucrează la o casă de schimb valutar. Afacerile turcești sunt vecine, la doar câțiva pași distanță. Îl găsim în spatele ghișeului privind la televizor. Pe un canal de știri turcesc sunt transmise imagini cu Kılıçdaroğlu și un aliat politic vorbind de la tribună. „Uite, pinguinul, face alianță”, se amuză Hagi. 

Tânărul, în schimb, spune că el nu a votat în primul tur, nu prea este interesat de politică. Pe 14 mai, tatăl lui s-a dus la Istanbul pentru a-l vota pe Erdoğan. E tot ce știe. 

La două străzi distanță, Mustafa, 46 de ani, ne invită în biroul improvizat în spatele măcelăriei în care lucrează de șase luni, de când a venit în România. Înainte, a făcut afaceri în Muntenegru, dar nu a mai avut profit, așa că a decis să încerce ceva nou, într-o țară nouă. La fel ca Hagi Ahmed, și Mustafa a condus 9 ore până în Istanbul la primul tur, pentru a vota. Doar că el l-a ales pe Kılıçdaroğlu. A făcut asta nu pentru că l-ar fi convins, ci mai degrabă fiindcă nu vrea să câștige Erdoğan. „Eu nu sunt fanul lui Kemal”, aproape că se scuză. 

Omul care nu l-a votat niciodată pe Erdoğan

„Dacă Erdoğan câștigă în turul doi, familia mea nu va mai putea trăi acolo. Nu vreau să-i las să trăiască în acel mediu, în acel sistem”, începe să explice ce însemnătate au pentru el alegerile din acest an.

Familia lui înseamnă soția și cei doi copii, ambii cu vârste de sub 10 ani. Se gândește să-i aducă în România sau, posibil, în Germania, unde soția lui, de meserie dentist, a primit deja o ofertă de muncă. 

Mustafa nu l-a votat niciodată pe Erdoğan. Spune că provine dintr-o familie care votează, istoric, numai candidații de stânga. 

„De asta sunt aici”, răspunde la întrebarea de ce nu îl votează pe actualul președinte. Pentru el, asta se traduce prin „din cauza lui Erdoğan”. „Da, a modernizat țara, dar noi plătim. Avem spitale, dar sunt goale, nu avem doctori, avem doar clădiri”, explică Mustafa. Cel mai mult îl deranjează însă sistemul de învățământ. Este prea scump și o familie, cu toate că se plasează în clasa de mijloc superioară, cu greu poate susține la școală doi copii. 

Contradicția de la urne

„Fresh meat” (Carne proaspătă – trad.) intră glumind Can, 42 de ani, vărul lui Mustafa. El s-a stabilit în România în 2014 și glumește acum cu privire la faptul că verișorul lui a venit mult mai recent, de doar o jumătate de an. Spre deosebire de Mustafa, care abia acum învață primele cuvinte în română, Can este aproape fluent și strecoară în conversație chiar și subtilități semantice. 

Can spune că i se pare o contradicție să spui că votezi cu Erdoğan și că a făcut bine țării, dar să trăiești în alt stat. 

Pleacă în Europa, se bucură de democrație și de libertate, se căsătorește, câștigă bani aici, dar spune că e foarte bine dincolo, pentru că are avantaje de pe urma corupției de acolo. Eu îi întreb pe toți turcii: dacă e așa bine, de ce n-ai rămas acolo?

Can:

Spune că el este în România pentru că nu a mai putut trăi într-o Turcie condusă de Erdoğan. „Dacă vă doriți să faceți ceva frumos, familie, vreți siguranță. Erdoğan nu dă siguranță, dă șpagă”, tranșează bărbatul. 

Cutremurul a creat și o falie politică în Turcia

Discuția ajunge la efectele devastatoare ale cutremurului care a avut loc pe data de 6 februarie și în urma căruia peste 47.000 de persoane și-au pierdut viața. 

Can crede că seismul a zdruncinat serios popularitatea lui Erdoğan. Acum, se așteaptă ca unda de șoc să se facă simțită și la urne. „Foarte mulți au spus că este zonă de tremur, că vine tremur. Și el a dat voie să se ridice blocuri nepregătite pentru tremur – a făcut asta pentru voturi, să câștige electorat. Nu a ajutat nici faptul că în prima zi a catastrofei el nu a trimis, de frică, armata pe teren, cum se întâmplă de obicei la situații de urgență.”

Nici Mustafa, nici Can nu vor mai vota duminică, în turul doi. E o bătaie prea mare de cap să meargă iarăși până la Istanbul și adevărul e că niciunul nu a fost convins nici de candidatul opoziției. „E răul mai mic, dar nu-mi place ideologia lui”, spune Can. 

Cei doi bărbați nu doresc să le facem o fotografie, spun că vor să meargă și de acum înainte, indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, în Turcia. „În vacanță, nu la pușcărie.”

„Erdoğan, dictator!”

La câteva sute de metri distanță față de măcelărie, în frizeria lui Mehmet nu e niciun mușteriu. E amiază și îl găsim pe bărbatul de 43 de ani tolănit pe un fotoliu tapițat cu piele roșie, cu telefonul în mână. 

Mehmet ne-a comunicat prin Google Translate că speră ca Turcia să aleagă democrația.

„Engleză sau română?”, îl întrebăm. „Turcă”, ne răspunde bărbatul zâmbind și începem o conversație pe care o ducem jumătate pe Google Translate, jumătate în română și turcă. Seamănă multe cuvinte din cele două limbi, ca de exemplu cuvântul „democrasi”.

Nu-i e greu să spună răspicat, fără Google Translate: „Erdoğan, dictator!”. El a votat în primul tur, la Consulatul din Constanța, cu Kemal Kılıçdaroğlu. „Democrație!”, așa își justifică opțiunea. A fost de acord cu mesajele privind economia pe care le-a dat contracandidatul actualului președinte, pentru ca toți cetățenii să beneficieze de aceeași bunăstare. 

„Tinerii vor democrație”, a declarat Kılıçdaroğlu pentru BBC. „Ei nu vor ca poliția să vină la ușile lor dis-de-dimineață devreme doar pentru că au scris pe Twitter”, a mai spus, citat de BBC. Acesta a promis că va aduce libertatea și democrația în Turcia, indiferent de costuri.

A făcut ceva bine Erdoğan în lungul său mandat? Mehmet nu identifică decât vulnerabilitățile: „În ultimii 22 de ani, această putere ne-a dus mereu înapoi în ce privește drepturile civile, drepturile femeilor și drepturile omului”. Human Rights Watch a declarat în 2022, conform raportului său, că guvernul lui Erdoğan a dat înapoi recordul Turciei privind drepturile omului cu decenii, notează Reuters.

Bărbatul se ferește să-și facă identitatea publică, nu vrea să aibă probleme mai târziu. În loc de la revedere tastează pe telefon: „Eu cred că duminică vor învinge democrația și drepturile omului”. 

„Cred în secularism și libertatea de exprimare”

Duru Yücel-Țofei, de meserie actriță, s-a mutat la București în 2017, după căsătoria cu regizorul român Adrian Țofei. Tânăra are opinii politice ferme și spune că așa a fost învățată în familie, să prețuiască democrația.

Duru Yücel-Țofei / Arhiva personală

Am votat pentru Kılıçdaroğlu și CHP. Am fost educată destul de liberal și cu siguranță într-un mediu foarte democratic. Eu și familia mea credem în secularism și în libertatea de exprimare.

Duru Yücel-Țofei:

„Noi toți îl iubim pe Ataturk și credem în toate valorile lui, în tot ceea ce reprezintă el – constituția și viziunea pe care le-a dăruit Turciei”, mai spune Duru. 

Tânăra spune că face parte din minoritatea aleviților. Alevismul este o tradiție islamică heterodoxă care diferă de islamul sunnit, cât și de cel șiit, aleviții neavând dogme religioase obligatorii. În Turcia trăiesc între 5 și 12 milioane de adepți. Guvernul turc consideră că această minoritate se îndepărtează de islam, ca urmare, aleviții au suferit numeroase masacre și acțiuni discriminatorii din partea autorităților în istoria recentă a Turciei, precum masacrul de la Sivas din 1993, când 37 de intelectuali aleviți au fost uciși, și nerecunoașterea lăcașurilor lor de cult, pentru care aleviții luptă până în prezent.

„Este foarte greu să găsești un alevit care să nu creadă în libertate, egalitate, secularism, democrație și care să nu trăiască în acord cu aceste valori. Așa că niciodată, nici eu, nici familia mea, nu am votat cu un candidat de dreapta. Este diametral opus față de valorile noastre”, explică Duru. 

Duru va participa și la al doilea tur al alegerilor, pentru a se asigura că va ieși învingător candidatul ei. „De-a lungul anilor, am văzut că Kılıçdaroğlu este într-adevăr o persoană nobilă și cinstită, care cu siguranță își va duce la îndeplinire promisiunile făcute până acum”, crede femeia.

Urmărește-ne pe Google News