ComenteazăÎn era fotografiei digitale foloseşte aparatele vechi de peste 100 de ani
Radu Chindriş este un fotograf născut în Alba Iulia care activează în prezent în Bucureşti. În vârstă de 37 de ani, el a studiat Artele la Cluj-Napoca, iar din 2013 s-a mutat în Capitală, unde a început să lucreze ca fotograf de portret, pentru lumea modei sau reviste auto.
De câţiva ani, Radu s-a îndrăgostit incurabil de cea mai veche tehnică de fotografie în care imaginile sunt realizate pe clişee de sticlă cu colodiu umed sau ambrotip. Ceea ce a fost mai întâi o curiozitate s-a transformat repede în pasiune, astfel că tânărul a început să caute în toate colţurile lumii, pe site-uri de vânzări, aparate de fotografiat de epocă sau piese ale acestora. Pentru că în România a fost un pionier al fotografiei prin ambrotipie, Radu a început să îşi restaureze singur aparatele de fotografiat, iar cel pe care îl foloseşte în prezent a reuşit să îl facă din bucăţi după ce a cumpărat piese de la diferiţi colecţionari.
„Tehnica presupune folosirea colodiuului umed, iar fotografia se realizează pe suport de sticlă fiind adusă în România în 1860 de fotograful pe atunci al Casei Regale Carol Popp de Szatmary”, spune Radu Chindriş.
El povesteşte că tehnica nu este foarte simplă şi durează câteva minute bune pregătirea clişeului de sticlă, care trebuie tratat cu anumite substanţe, apoi subiectul trebuie să stea nemişcat minimum 10 secunde, cât are loc expunerea, iar în final fotografia se pregăteşte în camera obscură, imaginea fiind, de fapt, molecule de argint care rămân pe suprafaţa lucioasă a sticlei.
Chiar dacă recunoaşte că uneori foloseşte şi aparate de fotografiat digitale, având tehnologie de top din domeniu, fotografia prin ambrotipie este preferata lui şi simte un fior de fiecare dată când foloseşte această tehnică veche de sute de ani.
Eadu spune că fotografia realizată pe sticlă ar putea rezista o veşnicie fără să se deterioreze şi am putea să îl credem pe cuvânt dacă ne gândim că fotografiile realizate la 1 decembrie 1918 sunt obţinute prin acaestă tehnică fotografică şi sunt încă vizibile.
A refăcut fotografiile Marii Uniri
Radu Chindriş a lansat, în acest an, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, un proiect ambiţios denumit „100 de chipuri româneşti” prin care timp de un an vrea să fotografieze prin ambrotipie 100 dintre cei mai importanţi români ai momentului. Lansarea proiectului a avut loc la Alba Iulia, miercuri, în 24 Ianuarie, moment în care s-a aniversat Unirea Principatelor Române, iar evenimentul a cuprins o expoziţie cu primele „chipuri” realizate până acum de Radu Chindriş.
El spune că a fost inspirat pentru acest proiect de Samoilă Mârza, cel care este numit şi fotograful Marii Uniri şi care în 1 decembrie 1918 a imortalizat în cinci clişee pe sticlă evenimentele petrecute la Alba Iulia în urmă cu 100 de ani.
Astfel, fotograful Radu Chindriş a şi refotografiat prin aceeaşi tehnică veche cele cinci clişee de sticlă realizate de Samoilă Mârza, iar apoi le-a reinterpretat vizual şi le-a readus la viaţă tipărindu-le într-un format mare pentru a putea fi văzute toate detaliile din acestea.
„Cu permisiunea Muzeului Naţional al Unirii, am scanat clişeele originale şi le-am prelucrat digital fără a altera detaliile. Apoi am printat imaginile pe hârtie de arhivare din bumbac 100%, garantată pentru alţi o sută de ani chiar şi expusă intemperiilor. În faza următoare am refotografiat imaginile cu un aparat contemporan Marii Uniri, folosind tehnica numită colodiu umed sau ambrotip. Rezultatul, imagini unice ca aspect, mărite de la 13 x 18 centimetri la 40 x 55 centimetri, permiţând astfel studierea lor în detaliu de către public”, explică Radu Chindriş.
Pe lângă aceste fotografii, tânărul din Alba Iulia a încercat să recreeze prin aceeaşi tehnică veche de acum 100 de ani portretele principalelor personaje istorice din 1 Decembrie 1918, respectiv Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voevod, dar şi Samoilă Mârza. În fotografii aceste personaje sunt interpretate de angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia sau de voluntari care au avut trăsături apropiate cu ale acelor personalităţi.
Cine a fost Samoilă Mârza, „fotograful Marii Uniri”?
Samoilă Mârza, cel care l-a inspirat pe tânărul albaiulian să lanseze proiectul „100 de chipuri româneşti”, a fost cel care a reuşit să realizeze singurele cinci fotografii care există de la Marea Unire din 1918.
Tânăr militar recent întors de pe front, Samoilă Mârza era pasionat de arta fotografică şi a ajuns din întâmplare să imortalizeze câteva din momentele istorice petrecute în urmă cu 100 de ani la Alba Iulia.
În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia. Cu patru zile înainte de 1 Decembrie 1918, el se întoarce în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918 porneşte şi el spre Alba Iulia după ce mai întâi realizează trei fotografii cu sătenii din localitate care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Relatările istorice spun că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.
Cel mai impresionant lucru este faptul că tânărul fotograf a venit la Alba Iulia pe jos, aproape 11 kilometri, ducând pe o bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă folosite la fotografii.
Aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost achiziţionate în 1967 de către directorul de atunci al Muzeului Naţional al Unirii, prof. dr. Gheorghe Anghel, iar în prezent acestea se află în colecţiile instituţiei muzeale. După restaurarea Sălii Unirii, aparatul urmează să fie inclus într-o expoziţie specială dedicată Marii Uniri din 1918.
Samoilă Mârza este înmormântat în Cimitirul Municipal din Alba Iulia şi, chiar dacă a lăsat posterităţii singurele dovezi ale actului istoric din 1 decembrie 1918, mormântul său este unul modest, iar de „fotograful Unirii” îşi amintesc doar descendenţii sau istoricii. Revoltător este faptul că în urmă cu câţiva ani angajaţii firmei care administrează locurile de veci au somat urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.
Citește și: Florin Morariu, românul erou din Londra, interviu pentru Daily Mail: „O să port cu mine frica tot restul vieții”