ComenteazăTudora nu se deosebește cu nimic de restul comunelor din Botoșani. Mai toate sunt părăsite de tineri. Dar asta nu arată banalitatea fenomenului, ci gravitatea lui. Am ajuns în Tudora pentru că oamenii de prin județ ne-au spus că trebuie doar să punem degetul pe hartă. Peste tot e la fel. Mărturie stau casele mari și nelocuite care răsar, semețe și solitare, la fiecare colț de uliță.
Foto: Dragoș Sasu
Patronul birtului din Tudora are propria măsurătoare pentru cât de săracă este comuna. ,,Uitați-vă, trec oameni prin fața localului și nu se opresc să intre. Credeți că nu vrea orișicare să bea ceva? Vrea, dar nu are bani”. Sunt zile când nu face o consumație mai mare de zece lei.
La masa din curtea barului, trei bărbați dezbat, pentru cine știe a câta oară, problematica plecărilor în străinătate. ,,Un lucru inconvenient în comună aici este că, de exemplu eu, ca pensionar, dacă caut pe cineva din tineri care să vină să lucreze, nu am pe cine”, spune unul dintre săteni. Fiul său este plecat în Franța, unde antrenează o echipă de juniori în liga a doua de rugby.
,,Are apartament la Suceava, că eu mi-am făcut vilă, aici, în vale. Oricum, de întors nu se mai întoarce”, insistă săteanul.
,,Toată zona Moldovei e săracă. Maramureșul ….. știți cum?! Îmi crește inima când văd ce fac ăia. Vin cu banii de acolo și investesc aici”, mai spune bărbatul. Tot el ne îndeamnă ca, în cazul unei mutări ipotetice în Tudora, să investim în pomi fructiferi. Simte că este o afacere care poate da roade. ,,N-ai unde să te angajezi aici. Numai dacă ai bani să-ți deschizi propria afacere”.
Foto: Dragoș Sasu
O treime din comună este peste hotare
Profesosul universitar Dumitru Chiriţescu spunea recent că depopularea este cea mai mare problemă a României. ,,În general, popoarele nu pleacă de acasă. Numai că noi, iată, plecăm de acasă. Acesta este marele paradox pe care noi în trăim azi, acela că noi, românii, plecăm de acasă. Media plecărilor dintr-o ţară, în general, se situează cam între 5 şi 10% (plecări, veniri), numai că noi am pierdut, după 2007, 25% şi pierdem în continuare masiv populaţie, şi suntem un caz particular”, afirma profesorul de economie, potrivit Agerpres.
,,Migraţia este un fenomen pe care nu îl inventăm noi acum: oamenii emigrează şi imigrează, îşi caută teritorii în istorie”, potrivit lui Chirițescu. Oamenii îşi doresc, de fapt, să trăiască acasă, în spaţiul cultural şi de civilizaţie în care s-au născut, în matricea lor şi unde îşi pot găsi cu adevărat fericirea, „pentru că un om cu adevărat fericit nu este decât în cultura şi religia lui”.
Pe hârtie, comuna Tudora are aproape 5.200 de locuitori. Însă o treime din populație a plecat în străinătate, potrivit primarului Mihai Petria.
,,Ce e tânăr, e plecat. Au rămas cei bolnavi și cei bătrâni”, spune edilul.
,,E vorba despre locurile de muncă, nivelul de trai. Acolo banul are altă valoare. Alta este să lucrezi pe 1.500 de euro, alta pe un salariu minim pe economie. Este greu să se întoarcă, chiar și pe 2.500 de lei”, adaugă el.
Case mari și pustii
În satele și comunele precum Tudora, amprenta plecărilor masive în străinătate sunt casele imense, făcute cu bani munciți în afară. Privindu-le pe rând, îți dau impresia unei competiții. De parcă toată mândria lor de români care se spetesc în străinătate se adună în turle, balcoane și uși mari. De multe ori, la etaj stau fala și orgoliul, nu oamenii.
Întrebat dacă locuiește cineva în casele cu care se învecinează locuința sa, un sătean se oprește și se uită peste umăr, în stânga, apoi în dreapta: ,,Dintr-o parte și din alta sunt plecați în străinătate. Sunt casele pustii. Pustii.”
,,Câștigă bine, așa spun ei. Aici nu au găsit nimic de lucru. Dacă găseau, nu se mai duceau”, subliniază el.
La două străzi depărtare, Doina Poteraș stă în căruță și mână caii spre câmp. Înainte să se întoarcă acasă, a lucrat în Germania. Sora ei este încă peste hotare. Doina Poteraș spune despre ea că este casnică și se ocupă și de agricultură. Rezumă simplu toate activitățile de peste zi: ,,Fac munca grea”.
,,Am fost și eu în străinătate o lună jumătate. În Germania. Tot la câmp, tot greu. Diferența e foarte grea. Dacă te duci, câștigi un ban de acolo, dar pierzi multe de-aici. Dacă familia nu e cu tine, nu e bine”, spune femeia.
Un raport realizat anul trecut de către Organizația Națiunilor Unite arată că România este pe locul doi în topul mondial al migrației, după Siria, țară măcinată în ultimii șase ani de un război civil. Ultimele estimări ale autorităților de la București spun că numărul românilor care au plecat în străinătate a depășit anul acesta patru milioane.
Citeşte şi: