REPORTAJ. Zeci de medici de familie au murit de COVID și au lăsat în urmă localități fără niciun doctor. „E ruleta rusească”

Rămas fără alternative, Sorin Ionel Nistor, primarul comunei Zam, județul Hunedoara a dat anunț la ziar: „Se caută medic de familie”. 

Localnicii, majoritatea bătrâni și cu boli cronice, au rămas fără medic de familie, după ce acesta a murit de COVID-19. 

”Din păcate, SARS-Cov-2 nu iartă nici doctorii, în ciuda faptului că aceştia ajută atâta lume suferindă. De anul trecut nu mai avem medic de familie nici noi, nici comuna Burjuc. (…) Poate pe această cale ne aude cineva şi ne va ajuta. Dispensar uman există”, declara Sorin Ionel Nistor, pentru ziarul Mesagerul Hunedorean, pe 21 ianuarie

Absența medicilor în satele României nu e un fenomen nou. Sute de comune sunt văduvite de prezența unui cadru medical, de ani de zile. În ultimele luni, numărul acestora a crescut, după ce mai multe localități și-au pierdut medicii din cauza Covid-19.

Scaunul gol din Zam 

„Aici era domnul doctor”, spune Valerica Cerasela Fogoroși, arătând spre un scaun gol. „Ne-am internat amândoi, am ieșit eu.” 

Ianoș Fogoroși a fost medicul comunei Zam timp de 30 de ani, până la mijlocul lui decembrie, când a murit într-un spital din Deva. Fusese internat cu Covid-19 cu aproape o lună în urmă. 

Bărbatul avea 65 de ani și a muncit până în ultima clipă. „Inclusiv de pe patul de spital dădea indicații pacienților la telefon. A fost un om deosebit”, povestește soția, în vârstă de 57 de ani. Câțiva ani, i-a fost și colegă de muncă, lucrând ca asistentă. În paralel, aceasta a profesat ca expert judiciar.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

„Toata lumea a rămas blocată, pentru că domnul doctor arăta foarte bine, făcea sport.

Lumea a crezut că eu mă prăpădesc, că nu făceam sport, nu luam vitamine”, spune femeia.

Cabinetul e chiar peste drum de spitalul de psihiatrie din Zam, unde tatăl doctorului Fogoroși a profesat ca medic psihiatru. Așa a ajuns și el medic de familie în comuna din Hunedoara. 

„Mai bine medic și popă în satul tău decât în altă parte, tot asta îmi zicea în tinerețe. A ținut la comunitatea asta. Puteam pleca în alte țări pe mai mulți bani, în ’90, dar nu a vrut”, povestește soția.

Cabinet închis

Și soția s-a îmbolnăvit de Covid-19, dar a supraviețuit. Nu știe de unde au luat virusul: „Am dezinfectat atât de mult aici, că s-a luat și vopseaua de pe clanță”.

După externare, la început de decembrie, a mai venit de câteva ori la cabinet. Pe ușa de la intrare, Valerica a pus o foaie A4, prinsă în piuneze verzi, cu textul „Cabinet închis. Toate programările se anulează. Pentru rețete compensate este necesară înscrierea la alt medic de familie”. 

„Am îmbătrânit 20 de ani în luna asta. Așa mă simt. Nici nu ne gândeam că un virus te poate afecta așa de mult”, continuă femeia.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

„Aveți acolo dezinfectant”, adaugă apoi, cu un soi de automatism. 

Calendarul din dispensarul din Zam a rămas la fila „decembrie 2020”, cu o fotografie cu niște bujori într-o vază albastru-deschis. 

Cabinet medical de închiriat

„Tot de aici e funcțional, de la A la Z”, spune soția doctorului Fogoroși, în timp ce ne face un tur al cabinetului.

Ne arată fișele, tablourile, boilerul, baia, grădina, „am griciorei și lalele și tufe de alea galbene”.

Au cumpărat spațiul de la primărie cu 7 ani în urmă și l-au renovat. Acum, misiunea femeii este să închirieze dispensarul unui alt medic de familie. Ea vrea să se pensioneze. Dar pentru asta trebuie să găsească mai întâi un medic. O misiune dificilă. 

Valerica a încercat să ia legătura cu Colegiul Medicilor Hunedoara, sperând că poate îi recomandă pe cineva. „Doamnă, 9 cabinete din județ nu au medic”, i s-a spus. 

Așa că a pus anunțuri pe grupuri de medici de pe Facebook, „am dat sfoară în țară, la primărie”. 

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

Pragmatismul ei pare o cârjă care o ajută să navigheze doliul și să țină suferința la o distanță suportabilă. 

„E și priveliștea frumoasă. Acum e mai dezolant, dar primăvara e superb”, spune asistentă. În depărtare se văd munții înzăpeziți.

„35 de medici de familie au murit de la COVID-19”

În noiembrie anul trecut, Valentin Pantea, medic de familie în comuna Bicăcel, județul Bihor, a observat că apăreau tot mai multe știri despre medici de familie care mureau în urma îmbolnăvirii cu Covid-19. 

„Când am văzut boom-ul prin noiembrie, m-am gândit că ceva nu e ok. Dacă veți calcula, media deceselor la medicii de familie, pe grup, e mai mare decât media națională. Atunci am zis hai să venim cu date concrete, nu povești”, povestește Pantea. 

A luat la rând toate știrile apărute în presa locală, le-a verificat cu colegii din țară, „s-au confirmat, bineînțeles”, și a întocmit o listă unde a consemnat toate decesele în rândul medicilor de familie de la începutul pandemiei.

„În noiembrie a fost un boom, când a venit al doilea val. 14 medici de familie au decedat atunci, plus o asistentă. Atunci a crescut numărul de pacienți cu Covid care au intrat în cabinetele medicilor de familie”, explică doctorul din Bihor. 

„Toate studiile arată că cei mai expuși sunt medicii de familie și medicii de la UPU. Nu știi ce îți intră în cabinet. E ruleta rusească, cum îți e norocul”, adaugă Pantea. 

Media de vârstă în rândul medicilor de familie, 55 de ani

Medicii de familie s-au confruntat și cu lipsa echipamentelor de protecție, la începutul pandemiei. Apoi, fiecare s-a descurcat pe cont propriu. 

„S-a dotat fiecare cum a putut. Am primit niște ajutoare simbolic, cât să nu spună că nu ne-au dat, dar ne-am luat singuri”, spune medicul Pantea.

O altă problemă a fost că în medicina de familie, media de vârstă este de 55 de ani, explică Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). 

„Majoritatea sunt vârstnici, mulți au diabet, tensiune. Nici nu aveam materiale de protecție, nici nu puteam să ne abandonăm cabinetele pentru că pacienții depind de medicul de familie”, adaugă aceasta. 

„Vine medic?”

O femeie în vârstă, ce cară două plase din rafie, se oprește o clipă în fața dispensarului din Zam. 

– „Vine medic?”, se interesează aceasta. Spune că are stenturi și îi trebuie rețete compensate, ca să își poată lua medicamentele.

– „Vine. Sperăm că săptămâna viitoare. Vine să mă caute pe mine o doamnă doctor de la Timișoara”, o asigură Valerica. 

– „Doamne ajută să vină!”, răspunde femeia.

La anunțurile puse de Valerica și de primar a răspuns un medic din Timișoara. Discuțiile sunt însă doar preliminare, nu e nimic bătut în cuie.

Noul medic ar prelua dispensarul și fișele pacienților doctorului Fogoroși, plătind în schimb o chirie lunară Valericăi Fogoroși.

Din cei aproximativ 1.300 de pacienți ai doctorului, 100 și-au retras deja fișele, pentru a se înscrie la medici din alte localități. 

O comună, 13 sate, niciun medic. „Suntem cu speranța”

„Majoritatea oamenilor sunt fără mașină. Sunt oameni bătrâni. Aici e o zonă mai ferită. Așteptăm. Nu-i nici dentist de atâția ani. Ferească Dumnezeu să ne îmbolnăvim”, spune Eugenia, o femeie din Cerbia, unul dintre cele 13 sate care compun comuna Zam. 

Locuiește cu copiii și nepoții ei într-o casă aflată chiar lângă pădure. Și tot așteaptă. 

„Nu am luat fișele, a zis doamna să mai așteptăm, că poate se găsește medic. Suntem cu speranța. Nu aș mai căuta în altă parte, pentru că nu mi-aș permite. Eu și la lucru mă scol la 4 jumate ca să ajung. Merg pe jos, mai cu bicicleta, dar acum e frig”, adaugă Eugenia.

Puțin mai jos locuiește Maria Toader, o femeie care a muncit la poștă, acum pensionară. Spune că a fost colegă de școală cu medicul Fogoroși, iar fiica ei a lucrat o perioadă ca asistentă la cabinetul doctorului. 

„Am tot așteptat, am vorbit cu primarul și a zis că ar fi fost interesată o domnișoară de pe la Timișoara”, explică femeia. 

„Eu nu pot să rezist fără medicamente. Sunt dependentă, sunt operată pe cord. Mi se face la două luni rețetă. Domnul doctor care a fost a fost foarte înțelegător și îmi făcea la 3 luni și am avut până la sfârșitul lunii. Eu nu știu cum de nu vrea nimeni să vină. Pacienți erau destui”, adaugă aceasta. 

Peste 300 de comune nu au medic de familie

328 de comune din România nu aveau niciun medic de familie în februarie anul trecut, arată o hartă făcută de dr. Cătălin Petrencic și postată pe site-ul Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). 

„Necesarul calculat în funcție de populația din aceste localități este de 376 de medici de familie. Populația totală a acestor comune este de 559.611 locuitori – adică 2,52% din populația României. Dintre acestea, 282 de localități au peste 900 de locuitori, nici un medic de familie și un necesar de 330 de medici de familie. Iar 46 de localități care au sub 900 de locuitori nu au niciun medic de familie”, se precizează în document.

În urma decesului a 35 de medici de familie din cauza Covid-19, deficitul de medici din țară a crescut și mai mult. Și se va adânci și mai tare, pe măsură ce toți mai mulți se vor pensiona, media de vârstă în rândul lor fiind de peste 50 de ani. 

În ultimii ani, unii primari au încercat să atragă medici la sate, oferindu-le locuință sau teren de casă, renovând dispensarele, spune Raluca Zoițanu, președintele FNPMF. 

Foarte puțini tineri acceptă însă să lucreze în ruralul românesc, mai ales când au multe oportunități de emigrare. 

Nu e problema doar a medicilor, ci a tuturor care trebuie să fie în comunitățile mici, inclusiv profesorii. Nu se duc acolo pentru că acea comunitate, de fapt, nu mai are de nici unele.

Medic Zoițanu:

„Să vă rugați și pentru mine”

Printre cei 14 medici de familie care au murit în noiembrie din cauza Covid-19 a fost și Alexandra Țenescu, medic de familie în Potcoava, o localitate din Olt care a trecut de la statutul de comună la cel de oraș în 2005.

„Dispensarul a stat închis aproximativ o luna. Eu și tatăl meu, care eram înscriși la doamna doctor, am găsit alt medic în Slatina”, spune Laura, o fostă pacientă a medicului Țenescu.  

„Doamna a fost un medic extraordinar. Tatăl meu este pensionar și dacă avea nevoie de dansa și la 12:00 noaptea, răspundea la telefon”, povestește Laura. „A sunat-o cu două zile înainte și era la ATI și singurele ei cuvinte au fost: să vă rugați și pentru mine”.

Tot în noiembrie s-a îmbolnăvit de Covid-19 și celălalt medic de familie al localității, în prezent aflându-se în concediu medical. Cei 5.000 de locuitori din Potcoava au rămas de atunci fără medic de familie. 

Dar tânărul oraș pare să aibă totuși noroc. „Am găsit medic de familie”, spune la telefon primarul Nicușor Manuel Enăchioaia, la finalul lui ianuarie. „O să vină o domnișoară doctor.”

„Mă lupt să vin în localitate”

– „Am înțeles că dumneavoastră ați venit în localitate.”

– „Mă lupt să vin în localitate”, spune Valeria Secu râzând la telefon, în timp ce conduce. 

Medicul încearcă să mai rezolve niște chichițe birocratice. Are 31 de ani. A crescut în Potcoava până la 14 ani, când s-a mutat în Sibiu. 

„Procedurile sunt foarte stufoase. Ca medici tineri, cumva nu ne încurajează să rămânem în România. Am amici care sunt pe o insulă prin Irlanda și trag de mine să merg acolo ca medic de familie: hai aici, că-ți oferă tot, și casă, mașină, posibilități de surfing și social am alte atracții. Pe când aici, vă dați seama, mă duc la țară. Nu e ca și cum mă duc într-o zonă de confort”, explică medicul.

A convins-o tatăl ei, care încă locuiește acolo, să fie un ajutor pentru comunitate. 

„Toți veneau și îi ziceau, hai adu-ți fata aici, că avem nevoie de medic și nu vine nimeni și ne e greu să ne ducem la medicii din alte localități. Practic, familia a insistat să mă reîntorc acasă, deși nu e chiar locul cel mai căutat de un medic tânăr care are totul la dispoziție”, povestește Valeria Secu. 

„Vin pentru oameni”

Spune că unii o privesc cu scepticism pentru că vrea să se întoarcă în Potcoava. 

„Sunt privită ca și cum am eu ceva scopuri ascunse pentru care vin acasă. Nu. Pur și simplu vin pentru oameni. Tot timpul mi-a plăcut să fac ceva pentru comunitate. 

Nu am văzut ca oamenii să fie obișnuiți cu această mentalitate, hai să facem ceva și pentru omul de lângă noi. Suntem un popor mai egoist probabil”, concluzionează Valeria. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro