- Libertatea a vizitat groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş şi a documentat pericolul pentru sănătatea publică pe care îl reprezintă depozitul
- În pericol este şi calea ferată care leagă Vatra Dornei de restul ţării
- Depozitul ecologic, construit cu 7 milioane de euro, fonduri UE, este construit într-un loc nepotrivit, spun experţii, şi riscă să se surpe în calea unui tunel CFR
- În ciuda avertismentelor, proiectul primeşte undă verde de la CFR prin semnătura directorului CF Iaşi – vărul lui Gheorghe Flutur, adică cel care a demarat construcţia gropii din Pasul Mestecăniş
Seria neregulilor este foarte lungă. Cea mai gravă încălcare a legii, acuzată de locuitorii, se referă la nesocotirea distanţei minime de 1 km până la aşezările umane. Este încălcat şi pragul minim de locuitori pe care groapa trebuie să îi deservească. Legea impune cel puţin 150.000 de locuitori. Rapoartele oficiale studiate de Libertatea arată că numărul este de numai 100.000.
Acelaşi raport trage şi un alt semnal de alarmă: solul este unul argilos. Adică, prezintă risc de surpare. Nu ajută nici panta de 25%, fapt indicat chiar în studiile de fezabilitate. Este notat şi riscul de inundaţii şi alunecări de teren.
Amplasamentul nu este ideal. Panta de 25% limitează cantităţiile de deşeuri ce pot fi depozitate. Influenţa asupra peisajului este critică. Din cauza vitezei mari a vântului, zonele înconjurătoare vor fi poluate de deşeuri
Riscul este ca panta depozitului să se prăvălească, împreună cu sutele de mii de tone de deşeuri care vor fi depozitate aici. Fix sub depozit se află calea ferată care leagă Vatra Dornei de restul ţării. Cum de CFR nu s-a opus?
Aviz dat de «vărul Flutur»
Pe scurt, Căile Ferate Iaşi au dat trei avize, până când unul a ieşit cum trebuie. Primul a venit în 2009, la începutul lucrărilor. A fost un aviz pozitiv, semnat de nimeni altul decât Sorin Flutur, vărul lui Gheorghe Flutur, şeful CJ Suceava. Cel în timpul căruia au început lucrările la groapa de gunoi.
În 2012, Sorin Flutur e înlocuit din funcţie. Apar şi noi informaţii privind groapa de gunoi. CFR află despre existenţa unei staţii de tratare şi despre un canal de scurgere a levigatului, care dă fix în şinele de tren, la intrarea într-un tunel lung de 1,6 kilometri! Aşa se face că, în 2015, cu un nou director, CFR Iaşi dă alt aviz – de data aceasta negativ.
Iată ce spuneau experţii CFR: panta mare a şanţului face ca apa să cadă cu viteză mare şi, combinată cu ploile torenţiale, poate afecta terasamentul.
Libertatea a vizitat această pantă în urmă cu câteva zile. Chiar şi acum, înainte ca vreun strop de levigat să curgă pe ea, panta este plină de viroage produse de ploi. Nu este greu de imaginat cum va arăta după o ploaie serioasă, aşa cum des cade în zonă. În deal, pământul deja o ia la vale, cu tot cu gardul de protecţie.
La baza pantei este un mic pârâu, care curge prin sat şi prin curţile oamenilor.
O serie de coincidenţe
Ceva s-a întâmplat între 2015 şi 2018. Terenul de la Pojorâta şi-a schimbat proprietarul, cu ajutorul unei legi-minune, dată în Parlament. Culmea, tocmai când autorităţile aveau mai mare nevoie de ea. Despre această coincidenţă a legii apărute din senin, Libertatea va vorbi mâine. Dar, pe lângă schimbarea proprietarului, s-a mai întâmplat o „minune”. Avizul CFR se transformă. În vara anului 2018, compania îşi dă iar acordul, menţionând doar că în zona căii ferate trebuie amplasate panouri care să ascundă mizeria din vârful dealului de ochii călătorilor.
Ciudăţenia acestui al treilea aviz este că, aşa cum cere legea, se spune că lucrările pot începe abia după oferirea avizului. Doar că, în vara lui 2018, groapa era mai bine de 95% finalizată.
În aceeaşi vară, la o lună distanţă, fostul şef al CFR Iaşi, Sorin Flutur, ajunge director general adjunct în CFR.
Groapa de gunoi este îngropată şi în procese. Instanţa a decis în mai multe rânduri că lucrările sunt ilegale. Cu toate aceastea, lucrarea tocmai a fost recepţionată. Deciziile instanţei au fost ocolite.
Despre acest caz puteţi citi mâine, în Libertatea.