*Notă: În zilele premergătoare întâlnirii mele cu Ionuț am zgândărit o rană. Din exces de zel profesional l-am întrebat, la telefon, dacă putem filma în fața clubului Colectiv. ,,Nu mi-i starea bună acolo. Am mai fost, dar nouă nu ne face bine”. Mi-a repetat asta și când ne-am văzut, o zi mai târziu. ,,Nu am vrut să mergem acolo, că mă strânge ceva în spate”. Ceva, adică ghearele unei traume pe care noi, jurnaliștii, le ascuțim și să le înfigem mai adânc atunci când îi rugăm pe supraviețuitorii și salvatorii din Colectiv să retrăiască acele momente. Însă mărturiile lor sunt, de multe ori, singurul tratament pentru amnezie, în special pentru cea a autorităților. Avem nevoie de ele. ,,A fost înfiorător. De aceea nu am vrut să facem interviul acolo. Nici nu poți să vorbești acolo.”
,,- Era haos. Nu voi uita niciodată. A fost iadul pe pământ. Degeaba îți spun unii să fii cuminte cât ești în viață, că, dacă nu ești cuminte, mori în iad. Nu! Eu cred că iadul este pe pământ. Uneori ți-l face sistemul și alteori incompetența sistemului.
– Ce ai văzut în seara aia este o bucățică de iad?
– A fost o bucată mai mare”.
Ionuț a făcut doar câteva minute de-acasă până la clubul Colectiv, după ce aplicația folosită de voluntarii Ambulanței a semnalat un ,,cod roșu” pe strada Tăbăcarilor. Le-a dat primul ajutor răniților care au ieșit din interior, pe picioarele lor sau agățați de umerii altora.
”Am periodic, cam o dată pe lună se întâmplă, un anume tip de trăiri. Și, cu cât se apropie sfârșitul lunii octombrie, intru într-o perioadă foarte grea în viața mea, pentru că mereu îmi aduc aminte de seara aceea”, povestește tânărul.
Deși psihicul lui a fost călit de dramele pe care le-a văzut în state precum Nepal, unde a îngrijit victimele cutremurului din 2015, nimic nu l-a putut pregăti pentru seara de 30 octombrie 2015. Cu toate astea, Ionuț Ursu spune că cel mai mare șoc i-a fost provocat de momentul în care a realizat că trăiește într-un stat cu un sistem eșuat.
,,Pentru mine a fost un șoc. Am fost la cutremurul din Nepal, la zece zile după, și am văzut acolo oameni în descompunere, oameni cu diverse fracturi. Tragedii. Dar să vezi în țara ta așa ceva? Unde crezi că există structuri care pot și în care te poți baza. Nu mă așteptam ca în țara noastră să fie nivelul ăsta.
,,M-a schimbat foarte mult psihologic și mi-a schimbat cu totul impresia despre cei care ne conduc. Pur și simplu am văzut incompetența, neputința. Am văzut cu ochii mei oameni condamnați la moarte”, spune Ionuț.
,,Niciun stat nu poate face față unui astfel de carnagiu”
Mobilizarea medicilor, a jandarmilor și a pompierilor l-au impresionat pe Ionuț. Ține să amintească mereu de eforturile lor și să sublinieze că nu sunt răsplătiți pe măsură. Toți cei care au fost în prima linie a intervenției din Colectiv împărtășeșc același coșmar, compus din fragmente diferite ,,Foarte multe cadre din domeniile Urgenței nu prea pot fi găsite în ziua aia, de 30 octombrie. Își închid telefoanele. Este o zi cu totul și cu totul altfel. Neagră, întunecată”.
În opinia voluntarului, fractura s-a produs la nivelul autorităților, care au refuzat să trimită răniții la spitale din străinătate.
,,Am cel mai mare respect pentru cadrele medicale. Au făcut tot ce s-a putut. Cea mai mare greșeală a fost că nu s-au trimis victimele în momentul ăla în străinătate. Au fost lăsați să zacă în spitale. A fost un orgoliu stupid. Au zis < ”În orice țară, să știți, chiar și în Nepal, s-au transferat pacienți în India. Au venit medici din Japonia, din SUA. A fost mobilizare internațională. Niciun stat, oricât ar fi el de dezvoltat, nu poate face față unui asemenea carnagiu .” Cea mai mare frustrare a lui Ionuț este că, la doi ani după incendiul din Colectiv, pacienții încă riscă să moară din cauza infecțiilor nosocomiale. ,,Un spital cum e cel de arși ar trebui dărâmat din temelii și făcut un alt spital, mare. Nu dat cu o mână de var, șlefuit puțin pereții și gata. Nu! Trebuie dărâmat și reconstruit, așa trebuie și sistemul medical. Reclădit”, afirmă el. De fiecare dată când se gândește la starea spitalelor din România, Ionuț își amintește ce i-a spus un medic din Nepal. ,,Suntem prea săraci pentru a ne permite să pierdem oameni și în spitale”. ”Răzvan este unul dintre voluntarii mei cu care împart mâncare la oamenii străzii. Și-a vizitat o parte din rude în spital și, când s-a dus a treia zi, nu le-a mai văzut. Din păcate s-au stins. Au murit din cauza infecțiilor. Când ai o problemă de genul ăsta trebuie să distrugi din temelii acel spital. Să faci investiții masive. Știți cât de importante sunt medicina și sistemul de urgență? Cele mai importante. Asta oferă securitate în țară. Dacă nu faci investiții unde trebuie, degeaba le faci”, își strigă Ionuț nemulțumirea. Ionuț Ursu s-a născut la Piatra Neamț și a copilărit în case de copii. Mama sa l-a părăsit la cinci zile după naștere. Când a ieșit de sub umbrela protecției sociale avea 26 de ani de viață și zece de voluntariat. Acum urmează un master în ,,Managementul Dezastrelor” la Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București. Locuiește într-un cămin studențesc. A lucrat ca voluntar în mai multe state, inclusiv în Grecia, Nepal și Irak. În ultima perioadă dă telefoane și se agită pentru a cumpăra o vestă antiglonț, de care are nevoie pentru o nouă deplasare pe care o pregătește. În Mosul, un oraș care suferă după atrocitățile teroriștilor din ISIS. Ionuț speră ca, în curând, să aibă șansa de a studia în străinătate. ,,Cred că o să plec. Aș vrea să fac niște studii internaționale, să mă pregătesc mai bine pe tema dezastrelor și să pot să schimb ceva. Ține doar de noi să schimbăm ceva. Nu putem abandona țara și să lăsăm niște persoane incompetente să ne conducă sau să lăsăm un sistem și așa distrus”. Tentația de a pleca definitiv este însă mare, chiar și pentru el, care a fluturat steagul României în toate statele unde a dat o mână de ajutor. ,,Din păcate, la noi, și o spun cu regret, încă nu ai încredere în sistem. Îți vine să pleci. Am câteodată gândul ăsta să plec, să abandonez, să dezertez. Nu mai am încredere. E foarte, foarte greu”. Citeşte şi: ,,Suntem prea săraci să pierdem oameni și în spitale”
Pleacă în străinătate, dar nu ,,dezertează”
Jurnalist Libertatea, poveste de pe marginea infernului. ”Atunci am întârziat. Și când am ajuns în Colectiv, oamenii aveau chip de zombie și prietenii mei ardeau de vii”
EXCLUSIV/ Imagini care nu au mai fost difuzate. Primele ore după incendiul din Colectiv, la Spitalul Floreasca
Tatăl lui Andrei Bucă, mort în incendiului din Colectiv, a reconstruit nava „Banat”. Omagiul emoționant
VIDEO/ Victor Dobre, fost barman în Colectiv, se luptă cu amintirile, dar merge înainte : „Atunci am fost cu exact un pas înaintea morții”
VIDEO / Viața lui Eugen Iancu, părintele care și-a pierdut fiul în Colectiv, e o luptă continuă cu durerea: ”Vorbesc despre el ca să mă eliberez”
VIDEO EXCLUSIV/ Fotograful cu urme de foc pe mâini. Ce face Miluță Flueraș, omul care a făcut ultimele poze în Colectiv, la doi ani de la tragedie
Andrada Mihăilescu, la doi ani după Colectiv: „Încă atragem priviri; mai mult de curiozitate decât de judecată“. Ea a supraviețuit, însă nu și iubitul său
Marian Leușteanu poate cânta din nou la doi ani după Colectiv pentru că ”îngerii” i-au redat degetele arse de flăcări. ”Scoțând răul la lumină, el nu poate să te bântuie”Jurnalist Libertatea, poveste de pe marginea infernului. ”Atunci am întârziat. Și când am ajuns în Colectiv, oamenii aveau chip de zombie și prietenii mei ardeau de vii”
Haosul din noaptea tragediei de la Colectiv. Medic de spitalul Bagdasar Arseni: „Deja au venit arşi grav! 60!!! Nu am unde, nu am capacitate!”
VIDEO/ Videoclip dedicat victimelor din Colectiv. „Să vină un Înger este o piesă cu o mare încărcătură emoţională”