UPDATE: În București, autoritățile au descoperit o grupare infracțională, care le oferea acte false, contra-cost, cetățenilor străini, preponderent din Republica Moldova. În sectorul 3 al Capitalei, 15.000 de persoane au fost înregistrare la trei adrese.

Deschiderea pieței muncii în Europa pentru cetățenii români odată cu aderarea țării noastre la spațiul comunitar aduce numeroase beneficii pentru comunitățile din dreapta și, mai ales, pentru cele din stânga Prutului. La puțin timp după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), cetățeni născuți în Republica Moldova au început să profite de noul statut al țării noastre. Astfel, după ce au lăsat la o parte spațiul Rusiei, basarabenii au început să se îndrepte, cu tot cu copii, spre județele limitrofe graniței UE pentru a-și procura documentele românești cu care să poată munci, ca orice cetățean european, în vestul continentului. Evident, cele mai vizate județene sunt cele din zona principalelor puncte de trecere a frontierei din estul țării, cum ar fi Vama Albița, de altfel cea mai mare de pe toată granița terestră a României.

Populația Vasluiului aproape s-a dublat în ultimii șase ani

Efectele ”migrării” populației din Republica Moldova au început să apară abia după anul 2011, atunci când, conform datelor oficiale ale recensământului efectuat de Institutul Național de Statistică, populația municipiului Vaslui era de 55.407 locuitori. Față de perioada de glorie a comunismului, numărul locuitorilor orașului reședință de județ scăzuse cu peste 25.000 de persoane. O situație explicabilă, în condițiile în care se înregistrau două fenomene cu care zona nu se mai confruntase niciodată. Pe de o parte, fosta clasă muncitoare din timpul epocii Ceaușescu a revenit spre zonele de obârșie, respectiv în satele de unde fusese adusă pentru a munci în fabricile comuniste. Pe de altă parte, fiii celor care au plecat spre mediul rural, în casele bătrânești, au decis, într-o mare pondere, să ia calea străinătății, pentru a găsi un loc de muncă mult mai bine plătit ca în municipiul Vaslui.

Locul celor care au părăsit orașul nu a rămas însă neacoperit. Dimpotrivă, alții mult mai oropsiți de peste Prut au decis să vină în Vaslui pentru a-și face documentul cu care, la fel ca și ”frații” lor români, să poată munci în străinătate. În aceste condiții, populația municipiului Vaslui a sporit considerabil de la an la an astfel încât, în 2017, a ajuns la 104. 929 locuitori.

Peste 1.500 de persoane locuiesc, scriptic, în aceeași garsonieră

Migrația cetățenilor din Republica Moldova către spațiul Uniunii Europene a adus un profit considerabil unor vasluieni orientați. Astfel, de prin anul 2010, localnicii au început să-i ia în spațiu pe basarabenii care doreau să-și facă ”buletin de România”. La acea vreme, pentru o simplă ”luare în spațiu”, vasluienii câștigau până la 200 de euro. Evident, cu timpul, sumele au început să scadă, până la 100 de lei în prezent, pentru că vestea îmbogățirii peste noapte s-a răspândit repede.

Blocul 32 din Vaslui, cu cei mai mulți cetățeni de origine din Republica Moldova luați în spațiu

În consecință, ”gazdele” au început să împânzească sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Populației (SPCLEP) Vaslui în așteptarea clienților moldoveni. Însă, primii care și-au luat în spațiu basarabenii au ajuns să aibă și peste 1.500 de persoane într-o cameră de doar 20-30 de metri pătrați. Cei mai mulți basarabeni luați în spațiu sunt într-un bloc de garsoniere din zona Confecții.

Drept consecință, autoritățile locale au fost nevoite să facă secții de votare suplimentare în zona respectivă, așa cum prevede legislația în vigoare. Cum cei trecuți în listele electorale erau, cu puține excepții, moldoveni, prezența la urne a fost sub 2%. Astfel, din cei peste 1.600 de votanți, au fost la vot 30 de persoane, cu tot cu membrii secției de votare.

Parchetul a încercat să blocheze înregistrarea moldovenilor în Vaslui

Numărul foarte mare de basarabeni luați în apartamente de către o parte dintre vasluieni a ridicat suspiciuni în rândul autorităților statului. Drept urmare, procurorii și polițiștii au descins, în urmă cu aproximativ cinci ani, la sediul SPCLEP Vaslui, de unde au ridicat peste 40 de basarabeni.

SPCLEP Vaslui

În fapt, anchetatorii căutau ”traficanții”, adică pe cei care îi aduceau pe moldoveni în România pentru a-și face documente de identitate cu care, ulterior, să poată lucra în spațiu comunitar ca și cetățeni români. În plus, polițiștii au ridicat și câțiva dintre proprietarii de locuințe unde basarabenii erau luați în spațiu. De asemenea, nu au scăpat de audieri nici o parte dintre angajații SPCLEP Vaslui. Toate tentativele anchetatorilor de a bloca această așa-zisă filieră au fost sortite eșecului.

Dacian Dimitriu, șeful SPCLEP Vaslui

”Orice cetățean din Republica Moldova își poate stabili domiciliul în România după ce obține cetățenia română. Ulterior, își transcrie certificatele de stare civilă pentru că la orice SPCLEP din România nu se poate prezenta decât cu documente românești. După obținerea actelor, dacă dorește să-și stabilească domiciliul în municipiul Vaslui sau în aria de competență, respectiv 29 de comune arondate, trebuie să facă dovada adresei de domiciliu. Aceasta poate fi un titlu de proprietate al persoanei respective sau un document autentic de proprietate al unei persoane care îl ia în spațiu pe cetățeanul de origine din Republica Moldova”, a declarat pentru Libertatea șeful SPCLEP Vaslui, Dacian Dimitriu.

Legislația actuală din România nu prevede, însă, câte persoane pot locui într-o casă sau apartament, ceea ce oferă libertate proprietarilor de locuințe să ia în spațiu oricâte persoane doresc, chiar și de ordinul miilor.

Numărul scriptic mai mare de locuitori, în avantajul comunității

Deși scriptic în Vaslui figurează aproape 105.000 de locuitori, în realitate în oraș locuiesc sub 50.000 de oameni, potrivit unor surse din cadrul primăriei. Mulți din cei care au domiciliu pe Vaslui sunt, în realitate, la muncă în străinătate. În ceea ce privește numărul de basarabeni luați în spațiu, acesta ar depăși cifra de 30.000. În realitate, cetățenii originari din Republica Moldova își iau cărți de identitate de România pentru a demonstra la firmele din străinătate unde doresc să muncească că sunt locuitori ai spațiului Uniunii Europene.

Serviciul de Evidență a Persoanelor Vaslui

Însă, pe lângă faptul că dă o mai mare importanță orașului, numărul mai mare de locuitori avantajează Vasluiul și în privința alocărilor bugetare.

”Unitățile administrativ-teritoriale au un avantaj dacă au o populație mai numeroasă. Și asta pentru că, în formula de calcul de repartizare a cotei defalcate din impozitul pe venit, se ține cont de numărul de locuitori ai comunității”, ne-a precizat directorul Administrației Finanțelor Publice Vaslui, Nelu Sava.

Reprezentanții SPCLEP Vaslui nu ne-au putut preciza câți cetățeni de origine din Republica Moldova sunt luați, în realitate, în evidențele municipiului Vaslui. Însă, pentru a face cât de cât ordine și pentru a nu bloca activitatea serviciului din Vaslui, moldovenii din stânga Prutului pot să-și depună actele pentru obținerea cărților de identitate doar în zilele de marți și joi ale săptămânii. Și atunci, numărul acestora este limitat la maximum 30 de persoane pe zi, înscrierea făcându-se, în special, on-line.

Citește și: JURNAL DE FRONT DIN AFGANISTAN. Ziua 8: Alexandru și Deniz, o poveste de dragoste cu reguli de război – VIDEO

 

Urmărește-ne pe Google News