Reporteri fără Frontiere: România, pe locul 48 în lume la libertatea presei, în declin privind transparența

„Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a presei sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă”, se arată în raportul despre România.

Raportul mai critică faptul că informațiile despre proprietarii de mass-media sunt ascunse publicului, iar CNA a încetat să pună la dispoziție aceste informații pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor.

Pandemia a afectat presa

Invocând criza sanitară, guvernul și companiile de stat au refuzat să mai facă publice sau au întârziat furnizarea de informații despre cheltuielile făcute pentru aprovizionarea cu medicamente sau instrumente medicale necesare gestionării pandemiei, arată Reporteri fără Frontiere.

„În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea profilului acestora și acordarea de mai multă greutate. Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare și conștientizare a publicului. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care a ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume pentru încălcări etice și să încurajeze autocenzura”, se arată în raport.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

România se află pe locul 48 la nivel mondial, după state precum Botswana, Tonga sau Papua Noua Guinee; dar înaintea altor state europene precum Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

Situația la nivel global

73% din cele 180 de ţări evaluate de ONG-ul cu sediul la Paris se caracterizează prin situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice” pentru jurnalişti. Doar 12 ţări au fost considerate „într-o situaţie bună” în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când a început ratingul.

În plus, pandemia de COVID-19 a reprezentat „o formă de oportunitate pentru state care au putut să restricţioneze libertatea presei”, a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Pandemia a exacerbat astfel represiunea în ţările cele mai „reduse la tăcere” precum Iran, Arabia Saudită, Egipt sau Siria.

În partea de sus a clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, care a devansat Danemarca.

Deşi Europa rămâne cea mai sigură regiune, agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Germania (locul 13, -2), în Franţa (34) în timpul manifestaţiilor împotriva proiectului de lege „securitate globală”, în Italia (41), Polonia (64, – 2), Grecia (70, -5), Serbia (93) şi Bulgaria (112, -1).

Majoritatea atacurilor fizice şi verbale în Europa au avut loc în timpul sau pe marginea demonstraţiilor precum protestele împotriva restricţiilor guvernamentale legate de coronavirus.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro