Comentează„Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a presei sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă”, se arată în raportul despre România.
Raportul mai critică faptul că informațiile despre proprietarii de mass-media sunt ascunse publicului, iar CNA a încetat să pună la dispoziție aceste informații pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor.
Pandemia a afectat presa
Invocând criza sanitară, guvernul și companiile de stat au refuzat să mai facă publice sau au întârziat furnizarea de informații despre cheltuielile făcute pentru aprovizionarea cu medicamente sau instrumente medicale necesare gestionării pandemiei, arată Reporteri fără Frontiere.
„În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea profilului acestora și acordarea de mai multă greutate. Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare și conștientizare a publicului. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care a ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume pentru încălcări etice și să încurajeze autocenzura”, se arată în raport.
România se află pe locul 48 la nivel mondial, după state precum Botswana, Tonga sau Papua Noua Guinee; dar înaintea altor state europene precum Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria.
Situația la nivel global
73% din cele 180 de ţări evaluate de ONG-ul cu sediul la Paris se caracterizează prin situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice” pentru jurnalişti. Doar 12 ţări au fost considerate „într-o situaţie bună” în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când a început ratingul.
În plus, pandemia de COVID-19 a reprezentat „o formă de oportunitate pentru state care au putut să restricţioneze libertatea presei”, a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire.
Pandemia a exacerbat astfel represiunea în ţările cele mai „reduse la tăcere” precum Iran, Arabia Saudită, Egipt sau Siria.
În partea de sus a clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, care a devansat Danemarca.
Deşi Europa rămâne cea mai sigură regiune, agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Germania (locul 13, -2), în Franţa (34) în timpul manifestaţiilor împotriva proiectului de lege „securitate globală”, în Italia (41), Polonia (64, – 2), Grecia (70, -5), Serbia (93) şi Bulgaria (112, -1).
Majoritatea atacurilor fizice şi verbale în Europa au avut loc în timpul sau pe marginea demonstraţiilor precum protestele împotriva restricţiilor guvernamentale legate de coronavirus.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!