Autoritățile dominicane au pornit o acțiune amplă ce vizează deportarea emigranților fără acte. Mulți dintre deportați sunt copii, trimiși înapoi în țara lor fără aparținători.

„O femeie avea cu ea o pungă de scutece, dar nu și copilul. Agenții de imigrare i-au spus că nu-și poate lua copilul cu ea și că îl vor aduce în autobuz, însă nu au făcut asta”, a declarat Yoana Kuzmova, cercetător la thinktank-ul dominican privind politicile migrației Centrul de observare a migrației și dezvoltare socială în Caraibe.

Republica Dominicană încearcă de mult timp să reducă populația haitiană din interiorul granițelor sale.

Cel mai recent val de deportări are loc cu o viteză uimitoare, criticii acuzând guvernul națiunii din Caraibe de rasism și nerespectarea drepturilor omului și a familiilor.

Ambasada Statelor Unite în Republica Dominicană a avertizat persoanele de culoare și pe „americanii cu pielea mai închisă” că riscă să aibă de-a face cu autoritățile dominicane, pe fondul represiunii imigrației.

Într-o declarație publicată sâmbătă, ambasada a vorbit despre „relatări legate de tratamentul inegal” al cetățenilor americani pe baza culorii pielii.

Dar președintele Republicii Dominicane, Luis Abinader, a respins apelurile de a opri deportările, argumentând că Republica Dominicană sprijină deja Haitiul, mai mult decât orice altă țară din lume.

Numai în octombrie, 14.801 de persoane au fost trimise în Haiti din Republica Dominicană, conform înregistrărilor organizației de ajutor haitian Groupe dAppui des Rapatriés et Réfugiés, o medie de 477 de persoane în fiecare zi.

Efortul Republicii Dominicane de a expulza din țară oamenii de origine haitiană datează de ani de zile.

În 2013, curtea constituțională a țării a hotărât în ​​mod controversat că dominicanii născuți în țară din părinți fără documente ar trebui să fie deposedați de cetățenie, ceea ce a făcut ca zeci de mii de persoane să devină apatride.

Cunoscută colocvial ca „La Sentencia” sau „Sentința”, decizia „a creat o situație de apatridie de o amploare nemaiîntâlnită până acum în America”, potrivit Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului.

Urmărește-ne pe Google News