Maia Sandu a adunat 3.000 de simpatizanți la mitingul ținut în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, în timp ce unul dintre principalii ei contracandidați, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a fost susținut de numai 100 de oameni în fața Arcului de Triumf.

Odată cu expirarea termenului-limită pentru depunerea candidaturilor, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a anunțat înregistrarea a patru candidați pentru alegerile prezidențiale. Primul tur este programat pe 20 octombrie, iar al doilea tur, în caz de necesitate, pentru două săptămâni.

Totuși, examinarea listelor cu semnăturile depuse de candidați continuă, iar numărul participanților la cursa prezidențială ar putea crește la 12 săptămâna viitoare.

Două mari amenințări pentru Republica Moldova

Sandu a denunțat vineri corupția și invazia rusă la scară largă din Ucraina, precizând că acestea sunt principalele amenințări la adresa Republicii Moldova.

„Fiecare generație are misiunea sa de dus pe umeri – cea pentru care va da seama în fața istoriei. Înaintașii noștri au luptat pentru independență, limbă, autodeterminare. Generația noastră are misiunea de a integra Moldova în familia europeană a păcii durabile și bunăstării meritate. De aceea au luptat părinții și bunicii noștri – ca noi să ajungem în această zi – în care alegem liber pentru țara noastră”, a transmis președinta Republicii Moldova, care a câștigat acum patru ani în fața fostului președinte, socialistul prorus Igor Dodon.

Igor Dodon nu candidează în alegerile din 20 octombrie, dar îl susține pe Alexandr Stoianoglo. Cel din urmă a fost demis din funcția de procuror la inițiativa Maiei Sandu din cauză că bloca eforturile anticorupție.

Stoianoglo susține că nu se opune aderării Republicii Moldova la UE, dar face campanie anti-referendum pe motiv că ar fi organizat de Sandu pentru a-și asigura un nou mandat prezidențial.

Alți doi candidați sunt Renato Usatîi, care a terminat pe locul trei în alegerile prezidențiale de acum patru ani și adoptă o cale de mijloc între Rusia și Occident, și fostul premier Vasile Tarlev, notează Reuters. Alți potențiali candidați sunt un alt fost prim-ministru și un fost viceprim-ministru.

Sandu s-a angajat din plin ca Republica Moldova, unul dintre cele mai sărace state din Europa, să adere la UE. Negocierile de aderare sunt în toi, după ce Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat sub actuala președinție de la Chișinău.

Maia Sandu, favorită în sondaje

Sondajele de opinie arată că Maia Sandu este o favorită certă, cu 27 la sută în intențiile de vot pentru primul tur, față de 11,5 la sută pentru Renato Usatîi, respectiv 11,5 la sută pentru Alexandr Stoianoglo.

Sondajele mai arată că aproximativ 48 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova sunt dispuși să voteze pentru amendamentele constituționale privind aderarea la UE, în timp ce 37% se opun.

Este posibil ca 17 partide să aibă permisiunea de a participa la campania pentru referendum, inclusiv trei care cer boicotarea sau se opun aderării, încheie Reuters.

„Dragi moldoveni, poate că avem opinii diferite pe anumite subiecte, poate că nu sunteți de acord cu anumite acțiuni, dar ne unește un lucru comun: iubim Moldova cu toată puterea. Și atunci când luăm decizii mari – decizii pentru Moldova – le luăm ca un neam. Împreună. Pe 20 octombrie votăm DA la referendum și ne alegem președintele”, a îndemnat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Actorii proruși inventează „pericole” pentru a sabota referendumul

Campania antireferendum și anti-UE este dusă din umbră în principal de oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, care caută modalități, inclusiv ilegale, de a căpăta puterea la Chișinău și de a scăpa astfel de o condamnare la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „Furtul miliardului” – devalizarea a trei bănci moldovenești. De fapt, o pleiadă de condamnați pentru corupție aflați cândva în cercurile puterii la Chișinău și-au unit eforturile pentru a submina procesul european al Republicii Moldova și pentru a recăpăta puterea.

Ca veritabili actori proruși, aceștia promovează narațiunile anti-Occident și anti-UE prin invocarea și exacerbarea unor probleme artificiale, cum ar fi cele legate de „pericolul” minorităților sexuale și privind „încălcarea” drepturilor minorităților naționale, îndeosebi cele din Transnistria și Găgăuzia. Ei omit să spună însă că Uniunea Europeană propune un mediu tolerant și are un cadru legislativ extins pentru apărarea tuturor minorităților.

„Nonalinierea” promovată de partidele proruse este de facto doar un camuflaj pentru alinierea la Rusia și urmarea modelului său autoritar.

Urmărește-ne pe Google News