Republica Moldova pregătește terenul pentru reintegrarea completă a Transnistriei până în 2038, scrie El Pais

Invazia rusă la scară largă în Ucraina a creat indirect condiții unice pe care Republica Moldova ia în calcul să le folosească pentru reintegrarea economică și politică a Transnistriei, un teritoriu separatist majoritar prorus care și-a proclamat independența în 1991. Războiul din țara vecină a zdruncinat status quo-ul acestui conflict înghețat de mai bine de trei decenii, dar, odată cu trecerea timpului, autoritățile separatiste ale acestei fâșii înguste situate între malul stâng al râului Nistru și granița cu Ucraina au înțeles incapacitatea forțelor armate ale Kremlinului de a înainta până la teritoriul pe care îl țin sub control. Autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, care deține încă un arsenal de peste 20.000 de tone de armament sovietic, nu a fost recunoscută de nimeni ca țară, nici măcar de singurul său garant, Rusia. În paralel, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este hotărâtă să-și ducă țara în Uniunea Europeană (UE), împreună cu Transnistria, cu o populație de aproximativ o jumătate de milion de locuitori, scrie El Pais.

Trei faze de reintegrare până în 2038

Perspectiva aderării la UE oferă o nouă oportunitate de a face progrese în găsirea unei soluții pentru conflictul înghețat de pe Nistru. Autoritățile de la Chișinău ar putea prelua controlul deplin asupra securității și ordinii publice în Transnistria până în 2038, conform unui document consultat de El Pais. Zairul spaniol susține că acest document a fost elaborat de o firmă de consultanță la cererea guvernului proeuropean al Republicii Moldova.

Recomandări

Un general rus acuză SUA că transportă materiale pentru arme biologice din Ucraina prin Rep. Moldova și România. „Ficțiune pură”, răspunde Chișinăul

Documentul prevede o reintegrare treptată a Transnistriei după modelul unificării germane. Pentru a avansa în această foaie de parcurs, autoritățile de la Chișinău se întâlnesc periodic cu separatiștii de la Tiraspol, dar discuțiile se află deocamdată într-un stadiu foarte incipient și au loc în mod discret, susține autorul acestui articol, Raul Sanchez Costa.

Ambele părți au acumulat decenii de neîncredere și tensiuni, autoritățile separatiste solicitând chiar „protecție” din partea Rusiei în februarie anul trecut, iar guvernul Republicii Moldova confruntându-se cu tentative de destabilizare puse pe seama grupurilor proruse încă de la izbucnirea războiului la scară largă din Ucraina.

După mai mulți ani de reforme în vederea reintegrării, planul prevede un referendum și plecarea trupelor ruse, care ar trebui să aibă loc la cererea așa-ziselor autorități transnistrene. Rusia dispune în prezent de 500 de soldați desfășurați la punctele de control din regiune ca așa-numite „forțe de menținere a păcii” și alții 1.500 în cadrul Grupului Operațional al Trupelor Ruse (GOTR), moștenitor al Armatei a 14-a sovietice. Acești soldați ar urma să fie înlocuiți cu o misiune internațională care să asigure stabilitatea regională – o propunere care ar avea nevoie de sprijin extern pe care Republica Moldova, în calitate de stat candidat la aderare, îl vede din partea UE și din partea NATO. Deși nu este membră NATO, Republica Moldova menține o colaborare stabilă cu alianța occidentală de apărare.

Recomandări

SONDAJ. Mircea Geoană, lider cu 21%, Marcel Ciolacu pe locul al doilea, cu 17,2%. Elena Lasconi, scor dublu față de Nicolae Ciucă

Potrivit documentului, primii pași spre reintegrare ar trebui făcuți în cursul acestui an prin ajungerea la un acord între Chișinău și Tiraspol asupra unei noi formări pentru judecătorii, procurorii și avocații din regiunea transnistreană. Alți pași, prevăzuți pentru anul viitor, ar consta în stabilirea unei compensații tranzitorii pentru eventualitatea creșterii prețului la gaze și în căutarea unui acord privind statutul politic între cele două părți, precum și alte chestiuni „tehnice”.

Ulterior, în cazul continuării foii de parcurs, în 2026 se va încerca fuzionarea registrelor administrațiilor și efectuarea unui recensământ general al populației regiunii, estimată în prezent la aproximativ o jumătate de milion de locuitori. În 2027, proiectul ar intra într-o fază delicată, cu posibila organizare a unui referendum de reintegrare, desființarea actualelor forțe de securitate din Transnistria și desfășurarea unei misiuni internaționale. Potrivit documentului, cheltuielile pentru această primă fază ar depăși 550 de milioane de euro, o sumă considerabilă având în vedere că PIB-ul Republicii Moldova se ridică la 15,3 miliarde de euro pe an, iar cel al Transnistriei la 930 de milioane de euro.

Recomandări

Donald Trump susține că ofensiva din Kursk riscă să ducă la cel de-al treilea război mondial și numai el poate preveni acest scenariu

Pașii pentru intervalul de timp 2028 – 2031 prevăd eliminarea rublei transnistrene și includerea acesteia în moneda națională – leul moldovenesc -, unificarea fiscală, aplicarea unui program de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, susținerea instituțiilor regionale cu finanțare de stat și reformarea sistemului de pensii cu stabilirea unei pensii minime pe ambele maluri ale Nistrului. În această etapă forțele armate transnistrene ar fi eliminate treptat, iar stocurile de muniție lichidate. În plus, ar urma să fie depuse eforturi pentru deschiderea regiunii către investițiile străine. Cheltuielile publice ar crește la peste 1,6 miliarde de euro în acești trei ani. Apoi, într-o a treia etapă, pe parcursul următorilor șapte ani, autoritățile moldovenești ar permite ca toate măsurile să se aplice până la recâștigarea controlului deplin asupra regiunii. Costul planului ar crește cu încă 2 miliarde de euro, estimează El Pais.

Reducerea dependenței Transnistriei de Rusia

Compania de consultanță – care nu este numită de ziarul spaniol – recomandă unificarea prețului gazelor și al electricității și furnizarea de informații clare cu privire la faptul că armonizarea fiscală va fi benefică pentru economia regiunii transnistrene. Documentul solicită supravegherea băncilor pentru a preveni posibile crize financiare și, mai presus de toate, să nu recunoască nicio datorie legată de consumul de gaze – se estimează că Transnistria datorează Gazprom peste 650 de milioane de euro. În plus, se sugerează crearea unui fond de rezervă pentru finanțarea infrastructurii, cum ar fi podurile și rețelele electrice. Republica Moldova va trebui, de asemenea, să întreprindă eliminarea instituțiilor paralele, în caz contrar urmând să se confrunte cu creșterea costurilor bugetare.

„În acest moment, tactica Chișinăului se concentrează pe reintegrarea treptată și sectorială. O serie de legi, în special de natură economică și socială, sunt în curs de revizuire pentru a le adapta la noua situație, în condițiile războiului din Ucraina. Trebuie de recunoscut că multe dintre ele, odată modificate, presupun necesitatea altor modificări, care în anumite sectoare pot crea un efect de avalanșă. Totuși, asta nu ne oprește. Au fost deja luate o serie de măsuri, iar altele vor urma”, explică pentru El Pais Biroul pentru Politici de Reintegrare al Guvernului Republicii Moldova, recunoscând în același timp că Tiraspolul „nu este mulțumit”. „Dar sarcina noastră este să restabilim ordinea constituțională și să reintegrăm țara în mod pașnic, desigur”, adaugă Biroul pentru Politici de Reintegrare.

În ceea ce privește costul economic, Biroul pentru Politici de Reintegrare spune că „în momentul de față este greu de estimat o cifră reală și exactă” și că, în acest scop, lucrează experții. Între timp, o apropiere se observa deja între cele două părți. Secretarul de stat din Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a anunțat recent că societatea Tiraspoltransgaz, care distribuie gaze naturale consumatorilor din regiunea transnistreană, s-a înregistrat la Agenția Servicii Publice din Republica Moldova și a deschis conturi la bănci din Chișinău pentru a efectua tranzacții.

Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a declarat la mijlocul lunii aprilie că modelul de urmat este reunificarea germană. „Pe teritoriul Republicii Democrate Germane a fost introdusă marca germană, a fost creat un spațiu vamal comun și au fost puse în aplicare mecanisme de integrare economică. Acest lucru a precedat de fapt mecanismul de reintegrare politică și avem aceeași idee și în cazul nostru”, a precizat oficialul de rang înalt de la Chișinău. Drumul spre reintegrare este la început, dar o premisă este certă, și anume că Republica Moldova depinde de sprijinul financiar al partenerilor săi occidentali pentru acest efort, conchide El Pais.

Urmărește-ne pe Google News