Reșița, primul oraș din România în rețeaua UNESCO Learning cities. Au introdus cursuri de robotică de la cele mai mici clase până la liceu

Ce înseamnă pentru Reșița intrarea în rețeaua UNESCO Learning cities? Toate orașele selectate vor învăța unele de la altele cum să dezvolte proiecte și să identifice resurse, oamenii se vor întâlni la conferințe și vor pune laolaltă tot ce știu ca să crească împreună. 

În interviul acordat Școala 9, Ildiko Pataki spune ce a presupus candidatura, ce proiecte au dezvoltat până acum și ce planuri au ca să recâștige populația pierdută după revoluție, odată cu distrugerea industriei. Reșița are cu aproape un sfert mai puțini locuitori decât avea în anii ‘90.

Școala 9: Ce înseamnă că Reșița face parte din UNESCO „Orașe care învață”?
Ildiko Pataki: Este pur și simplu acceptarea unei aplicații pe care noi am făcut-o. UNESCO face acest apel din doi în doi ani și anul acesta apelul s-a adresat orașelor cu sub 100 de mii de locuitori. Am văzut aplicația și a analizat ce facem noi aici în Reșița și am considerat că multe dintre proiecte și acțiuni îndeplinesc cerințele UNESCO. Aceste experiențe să fie văzute și prezentate ca lecții de învățare pentru comunitate.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

– Cu ce avantaje vine asta la pachet pentru Reșița?
– Avantajele nu sunt financiare pentru că învățarea nu aduce întotdeauna bani, învățarea costă. Dar ne aduce un câștig enorm pentru că ne permite să conștientizăm că toate proiectele pe care le avem – avem peste 60 implementate și în curs de implementare – nu se reduc doar la borduri, asfalt, clădiri, termopane. Dincolo de aceste investiții care sunt absolut necesare pentru infrastructură, această dezvoltare a orașului înseamnă că noi, la nivel de comunitate, ne construim o altă viață, un alt mod de comunicare, de colaborare, cooperare și ne clădim viitorul. Și acestea nu sunt cuvinte mari.

– Dați-mi câteva exemple de proiecte pe care le-ați desfășurat.
– Noi asociem deodată cuvântul învățare cu școala și da, în școală se întâmplă învățarea în mod concentrat, doar că învățarea de care vorbim, în UNESCO nu se reduce doar la școală. Totuși, și în aplicația noastră, și în convingerea noastră, școala are un rol central. Noi, la nivel strategic, ne propunem să construim un ecosistem de învățare la nivelul orașului. Primii piloni sunt, evident, educatorii și școlile. Ne dorim în școli un proces de învățare de foarte bună calitate. Dar următorul cerc pe care îl vizăm sunt toți locuitorii, firmele pe care le avem, toate parteneriatele și locuitorii care vrem să vină înapoi în Reșița.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

– Ați demarat anul trecut un program-pilot în școli, cursuri de robotică pentru elevi. În ce stadiu este astăzi?
– Cu robotica este un proiect care se întinde pe mai multe planuri. Noi am adoptat zona asta de robotică pentru vârste foarte fragede și am sprijinit școlile ca să achiziționeze primul pachet de training și primii roboței pentru nivelul de gimnaziu.

– În ceea ce privește liceul, anul acesta în septembrie pornește prima clasă de operatori roboți industriali din care sunt foarte puține clase la nivel național.
– Noi vrem să oferim deschiderea elevilor ca să-și continue studiile inclusiv la facultate, Universitatea „Babeș Bolyai” este la noi în Reșița. Noi vedem robotica tot prin abordarea de ecosistem și vrem să oferim un traseu complet elevilor, tinerilor, care încep să identifice o pasiune pentru roboți și apoi să-și poată completa studiile și să aibă și locuri de muncă în această zonă, în oraș.

Același traseu pe care îl construim cu robotica încercăm să-l oferim tinerilor și în alte sectoare, de exemplu în zona de turism, în zonele de științe fundamentale și industrie, care trebuie să fie o industrie schimbată, flexibilă, foarte dinamică.

Interviul complet, pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro