„Responsabilitatea de a nu provoca”. Trei specialiste în drepturile omului vorbesc despre cum sunt învinovățite femeile pentru violența împotriva lor

• Înainte de începutul festivalului de film documentar și drepturile omului One World Romania #16, reprezentanții au organizat o proiecție a documentarului despre hărțuire The Yellow Ceiling, urmată de o discuție pe aceeași temă cu trei activiste feministe.

Documentarul vorbește despre experiența mai multor foste eleve ale Școlii de Teatru din Lleida, Spania, care au fost abuzate fizic și psihic de către doi dintre profesorii lor de teatru. Fetele, atunci cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, au fost manipulate de șarmul în special al unuia dintre ei. De asemenea, relații pe care le întrețineau cei doi profesori erau cunoscute în școală de celelalte cadre didactice. 

20 de ani mai târziu, timp în care bărbatul a continuat să-și abuzeze elevele, femeile au format un grup de suport atât pentru ele însele, cât și pentru alte victime ale abuzului. 

Cele nouă femei povestesc despre manipularea și relația de putere în care s-au regăsit în timpul anilor de școală. Între 2018 și 2019 au depus plângere împotriva lui, însă cazul a fost prescris – faptele întâmplându-se cu prea mult timp în urmă. 

Profesorul a fost totuși dat afară, dar a primit și o compensație de aproape 60.000 de euro.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Tehnica de manipulare 

În astfel de situații, precum cea descrisă în documentar, agresorii folosesc diverse tehnici de manipulare și grooming: un bărbat charismatic care își laudă victima și în același timp o vulnerabilizează, ca s-o poată salva. 

Profesorul le făcea pe fete să simtă speciale, se împrietenea cu ele, le plasa în roluri importante în piesele de teatru. Sub pretextul exercițiilor de teatru, majoritatea cu tentă sexuală și inconfortabil de intime pentru adolescenți de 14-15 ani, le atingea și săruta, le întreba lucruri despre viață amoroasă. Le chema acasă la el pentru o seară de film, apoi întreținea relații sexuale. 

În continuarea temei abordate în documentar, a urmat o discuție despre ramurile abuzului și hărțuirii, alături de cele trei invitate care luptă în România pentru drepturile femeilor. 

Normalizarea hărțuirii

Loredana Urzică, directoarea eLiberare, asociație ce luptă împotriva traficului de persoane și a exploatării sexuale din România, a adus în discuție normalizarea acestor tipuri de hărțuire care are loc în rândul adolescenților, fenomen pe care l-a observat în cadrul studiilor pe care le-a dezvoltat în organizație. 

„Una din întrebări era nu sunt confortabil/ă cu… dar toată lumea o face și e una dintre cele mai bifate variante de către fete”, explică Loredana. „Atunci, ceva care nu e normal devine normal; când multă lume o face, devine un comportament normalizat. Abuzul nu mai este excepția, devine normalitate”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Andreea Rusu, directoarea Centrului FILIA, a amintit de cazul de hărțuire al lui Ștefan Stânciugelu, cercetător la SNSPA, împotriva unei studente. Confruntat cu acuzația, facultatea l-a retrogradat de la titlul de profesor la cel de cercetător, argumentând că „i-au luat ce avea mai de preț, contactul cu studentele”, povestește Andreea.

Victimele, învinovățite pentru abuzurile suferite

În cadrul discuției, a fost abordată și dimensiunea victimelor învinovățite pentru abuzul suferit, jumătate dintre români cred că violul este justificat, spune Ionela Băluță, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și cercetătoare în studii de gen.  

„50% dintre familiile identificate ca tradiționale consideră că, dacă o femeie nu e îmbrăcată cum trebuie, dacă a acceptat să meargă acasă la un bărbat, e de acord să fie violată”. 

Făcând referire la seria de articole publicată zilele trecute de Libertatea despre abuzurile din Parlament, Ionela Băluță arată că prin declarațiile precum „există niște apropouri, dar eu sunt serioasă și știu cum să gestionez situația și nu se sare calul”, femeile perpetuează ideea că e de datoria lor (și a tuturor femeilor) „să nu purtăm fuste scurte, să fim provocatoare. E o idee care apasă pe umerii femeilor și sunt și femei care judecă alte femei”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Reacția lui Marcel Ciolacu „pune responsabilitatea tot pe femei”

Amintind și recenta acuzație de hărțuire a ministrul muncii, Marius Budăi, care și-a sunat insistent noaptea o colegă de partid, alături de reacția lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, profesoara Băluță spune că declarația afundă și mai tare ideea de vină asupra victimei: 

„Spune ceva și mai grav, nu că nu este nicio problemă, ci că soția lui niciodată nu ar fi răspuns la telefon noaptea. Nu numai că nu e nicio problemă, ci vina a fost a acelei colege care a răspuns la telefon la două noaptea. E povestea cu responsabilitatea femeii de a pune stop, de a nu merge mai departe, de a nu provoca”.

„În partidele politice, deciziile se iau seara, la bar”

Profesoara de Științe Politice face referire și la fenomenul de excluziune deseori întâlnit în politică, pe bază de gen. „De ce era singura femeie care accepta să meargă cu bărbații la bar? Păi, pentru că în partidele politice deciziile se iau seara la bar, ne-o spun toate cercetările, nu în camerele de ședință. Acolo ei vin și-o votează formal. Jocurile și aranjamentele se fac seara la bar. Și femeile care se duc acolo și se plâng că au fost hărțuite. «Da ce căutai acolo?»”. 

Dacă rămâi în limitele respectabilității, tu nu ai acces nici la putere, nici la decizie, trebuie să vii devreme acasă, să ai grijă de copii. Dacă te expui unor abuzuri, tot tu ești judecată, dacă n-ai respectat regulile, ți-ai asumat cumva.

Ionela Băluță, profesoară:

Evoluția conștientizării abuzului în rândul adolescenților

Discuția a continuat în direcția adolescenților și a capacității lor de a înțelege fenomenul. Andreea Rusu, directoarea Filia, a confirmat că în orașele mai mari precum București, Cluj, Constanța, Iași, tinerii sunt mai deschiși, mai feminiștii, chiar și unii băieți. „Dacă în 2019 aveam 15 voluntari și 50 de aplicații de voluntari, anul trecut am avut 350 de aplicații. Cred că deschiderea tinerilor la teme de feminism, violență, hărțuire sexuală e mult mai mare și toleranță lor față de astfel de situații e mult mai mică”.

Chiar și cu această creștere, problema rămâne că astfel de activități sunt conduse de câteva ONG-uri care pot ajunge la un număr restrâns de oameni. „Atât timp cât nu ai o campanie națională cu fonduri serioase, făcută de autorități, o să rămânem la picătură în ocean pe care o ating Filia și trei-patru alte organizații”, adaugă Andreea Rusu.

Femeile din rural: abuzul este la ordinea zilei 

Aceasta a povestit și despre realitatea femeilor din mediul rural, la celălalt capăt față de situația din urban. Un element-cheie în zona rurală e relativizarea gravității violenței, care vine și din felul în care oamenii trăiesc în fiecare zi. Pentru că abuzul a devenit norma, nu pare ieșit din comun, ci la ordinea zilei.

Nu avem cercetări care să vorbească despre asta și avem nevoie de cercetări calitative care să ajungă într-o intimitate cu femeile astea, în care să-ți mărturisească că ele sunt violate în fiecare seară. Ajung să relativizeze un nivel de violență pe care noi îl considerăm extrem. 

Andreea Rusu, Centrul FILIA:

Este nevoie de date despre violența împotriva femeilor pe care statul să le colecteze, insistă și Ionela Băluță. 

„Dacă noi nu avem date, toate politicile noastre publice sunt o glumă. Noi nu știm unde stăm, ce se întâmplă în societate”.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro