Comentează„Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecințe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuși să o combatem și să ne pregătim pentru efectele sale inevitabile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice”, spunea anul acesta vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.
Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor, precum și asupra bunăstării în Europa. Săptămâna trecută, Organizația Națiunilor Unite publica un studiu devastator, de aproape 4.000 de pagini, cu un rezumat de 42 de pagini. În cuvinte puține, raportul arată că:
– indubitabil, comportamentul uman a provocat schimbările climatice;
– climatologia devine mai precisă;
– mai există o șansă pentru ca omenirea să reușească să diminueze amploarea schimbărilor climatice;
– următorii 30 de ani sunt compromiși din punct de vedere climatic, iar efectele vor fi devastatoare.
Vedem cum se ating în continuare recorduri în ceea ce privește temperaturile globale și europene, nivelul mărilor și nivelul redus al stratului de gheață din Oceanul Arctic. În același timp, fenomenele climatice extreme cresc ca frecvență și intensitate în multe regiuni. Mărturie stau inundațiile din Germania și China, dar și incendiile devastatoare din California, SUA, Grecia și Turcia. De altfel, luna iulie a acestui an a intrat în top trei cele mai călduroase din 1961 și până în prezent, potrivit meteorologilor.
În plus, la nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2.500 de persoane și-au pierdut viața.
Reacția liderilor
Politicienii și liderii de afaceri din întreaga lume au răspuns, în mare parte, constructiv, în urma raportului ONU. Alții însă neagă și acum, în fața tuturor evidențelor, fenomenul schimbărilor climatice. Cum putem verifica și cele spuse în raport? Există o modalitate mai simplă: follow the money, cum spun americanii. Vom observa că atât marile companii, cât și cele mici se grăbesc să se adapteze schimbărilor climatice și să-și schimbe modelul de afaceri.
Compania americană Exxon anunța că vrea să vândă active de 25 de miliarde de dolari, iar companiile energetice limitează scurgerile de metan, unul dintre cele mai periculoase gaze cu efect de seră.
În plus, ONU a declarat, în luna aprilie a acestui an, că fără reduceri profunde ale emisiilor de metan în acest deceniu, obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius va fi scăpat de sub control.
De asemenea, președintele american Joe Biden anunța la începutul anului că întreaga flotă de mașini a guvernului și administrației va fi înlocuită cu mașini 100% electrice. În prezent, angajații folosesc 650.000 de vehicule, dintre care doar 3.200 sunt electrice. Liderul de la Casa Albă a făcut și un anunț legat de construcția a 550.000 de puncte de încărcare pentru mașini electrice în SUA și de intensificare a activității de cercetare și dezvoltare în zona energiei regenerabile, potrivit Yahoo Finance.
Ce rol au liderii de afaceri în diminuarea schimbărilor climatice
„Cred că au un rol uriaș. Trebuie să acționăm la fiecare nivel instituțional pentru a duce mai departe lupta împotriva schimbărilor climatice”, spune unul dintre autorii studiului prezentat de ONU, profesorul universitar Kim Cobb. „Sper ca sectorul privat să-și mărească ambițiile, să facă parte din tranziție și chiar să o accelereze”, a adăugat el.
Alte studii recente arată că schimbările climatice vor împiedica creșterea economică la nivel global și vor cauza recesiuni economice mai frecvente și mai grave. Cel mai mult vor avea de suferit țări precum Nigeria sau India, în timp ce SUA, Japonia și state din Europa vor suferi mai puțin, fiind mai pregătite să lupte cu schimbările climatice.
UE pierde sute de miliarde de euro
De asemenea, potrivit Comisiei Europene, pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. În UE, ele depășesc deja, în medie, 12 miliarde de euro pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde de euro.
Un alt studiu publicat de organizația americană nonprofit Biroul Naţional de Cercetări Economice (National Bureau of Economic Research), realizat de doi profesori ai NYU Stern, Johannes Stroebel și Jeffrey Wurgler, arată că piața financiară subevaluează riscul schimbărilor climatice și că investitorii instituționali sunt cei care pun cea mai mare presiune în vederea schimbării. Ce îi motivează pe aceștia? Atât oportunitatea financiară, cât și obligația morală de a lăsa moștenire o planetă sănătoasă generațiilor viitoare, spune unul dintre cercetători.
De altfel, un nou studiu Deloitte întărește concluzia că riscurile legate de schimbările climatice reprezintă un element tot mai important în decizia de a investi într-o companie, fiind menționate de aproximativ 90% dintre investitorii instituționali drept cel mai important factor de tip ESG (environmental, social, governance – mediu, social, guvernanță) care le influențează decizia de a plasa capital.
Investitorii solicită ca organizațiile să le pună la dispoziție informații credibile cu privire la obiectivele lor de mediu înainte de a lua decizii și analizează dacă aceste obiective sunt bazate pe argumente științifice.
De asemenea, în contextul în care tema schimbărilor climatice capătă amploare, tot mai multe companii își anunță obiectivele de a-și reduce amprenta de carbon, iar numărul celor care s-au angajat public să atingă nivelul de zero emisii nete s-a triplat în 2020 față de 2019, mai arată raportul menționat. Această tendință este determinată nu numai de presiunea exercitată de investitori, ci și de cerințele tot mai mari ale tuturor părților interesate, de la clienți și angajați, la factori de decizie politică, ONG-uri și activiști.