De ce este atât de important 5G și de ce vor americanii să-i scoată pe chinezi din rețea? Libertatea pune lupa pe unul dintre cele mai importante conflicte de pe harta geopolitică a lumii.
Așa cum îi arată numele, 5G reprezintă a cincea generație a tehnologiei privind rețelele mobile. O astfel de generație apare, de regulă, la fiecare zece ani.
Primul telefon mobil a fost inventat în anul 1973, de inginerul Martin Cooper, de la Motorola. Comercializarea acestora a luat avânt în anii 80, când au fost dezvoltate primele rețele mobile. Acestea au reprezentat prima generație a tehnologiei mobile, care folosea semnale radio analogice.
A doua generație a apărut în anul 1991 și folosea semnale digitale. Odată cu aceasta din urmă au apărut și serviciile de date mobile, precum GPRS și EDGE, și serviciile multimedia.
A treia generație a permis viteze mai mari pentru navigarea pe internet, iar prima rețea de acest tip a fost pornită în anul 2001, în Japonia.
Totuși, viteza de navigare pe net de pe telefoanele 3G era foarte mică, dacă stăm să comparăm cu actuala tehnologie 4G. Aceasta mai este cunoscută și sub numele LTE, prescurtare de la Long Term Evolution (Evoluție pe Termen Lung – n.r.) și este disponibilă din 2011.
Viitorul este 5G
Standardul 5G a fost stabilit de un consorțiu numit 3GPP. Acesta este o organizație-umbrelă care grupează un număr de șapte asociații regionale de comunicații din Europa, China, Japonia, SUA, India, Coreea de Sud. Principala caracteristică tehnică a tehnologiei 5G o constituie viteza mult mai mare de transfer al datelor.
Dacă în acest moment, tehnologia 4G LTE permite viteze de descărcare de maximum un Gbps, tehnologia 5G permite, teoretic, viteze de 10 ori mai mari.
Spre comparație, dacă un film este descărcat în medie în 49 de minute prin rețelele 4G, timpul scade la doar 7 minute dacă este folosită tehnologia 5G, potrivit LetsTalk.com. Prin rețelele 3G, descărcarea ar dura puțin peste două ore.
Descărcarea unui album cu 1.500 de poze durează doar 9 minute prin rețelele 5G, față de o oră prin intermediul tehnologiei 4G sau două ore și jumătate prin 3G.
Primele servicii 5G au fost lansate deja la finele anului 2019 în Coreea de Sud și în SUA. Însă tehnologia este așteptată să intre pe radarul consumatorilor obișnuiți abia în această toamnă, odată cu lansarea viitorului iPhone 12, care va veni cu conectivitate 5G.
Totul va fi inteligent și conectat în jurul nostru
Datorită vitezelor mari de descărcare, rețelele 5G vor permite ca tot mai multe obiecte din jurul nostru să fie conectate la internet. Mașinile autonome vor fi conectate la internet, roboții din fabrici la fel, iar gadgeturile din casă nu vor lipsi nici ele. Acestea reprezintă “internetul lucrurilor”, iar toate vor fi unite de inteligența artificială.
Rețelele 5G vor fi coloana vertebrală pe care se va baza viitoarea revoluție digitală.
Huawei, lider pe piața telecom
În acest moment, există mai multe companii care produc echipamente de telecomunicații. Aceste echipamente sunt instalate în rețelele operatorilor de telefonie.
Cel mai mare producător din această categorie, în funcție de vânzări, este gigantul chinez Huawei, dar în domeniu mai activează și Nokia (Finlanda), și Ericsson (Suedia).
Alți producători mai mici sunt ZTE (tot China), Samsung (Coreea de Sud), NEC sau Fujitsu (ambele Japonia).
Huawei nu se mulțumește însă doar să propună o gamă largă de produse la un preț scăzut, ci se poate lăuda și cu un buget uriaș alocat cercetării: 15 miliarde de dolari în 2018, cu tendință de creștere semnificativă pentru următorii ani, potrivit unei analize făcute de Le monde diplomatique.
Este mai puțin decât alocă inovației Amazon (36 de miliarde de dolari în 2019) sau Google (26 mld.), dar se apropie de cât cheltuiesc Apple (16,2 mld.), Samsung (16,4 mld.) și Microsoft (16,9).
Cursa lui cine pe cine ascultă
Din cauza importanței pe care tehnologia 5G o va avea în viitor și a faptului că Huawei este cel mai mare producător de rețele telecom la nivel mondial – deja prezent în aproximativ 170 de țări -, Statele Unite își văd pentru prima dată amenințată poziția hegemonică din domeniul digital.
Pe lângă cele mai mari vânzări de echipamente de telefonie, Huawei a ajuns, de curând, și cel mai mare producător de smartphone-uri din lume.
Compania mai produce și tablete, ceasuri și căști inteligente, dar și laptopuri.
SUA și “afacerea de spionaj a secolului”
Pentru a interzice accesul chinezilor pe piața americană, Washington acuză Huawei că servește interesele serviciilor secrete din China.
Deși nu au oferit detalii clare despre cum ar putea extrage chinezii date sensibile din rețea, americanii vorbesc în cunoștință de cauză. Ei au acumulat experiență în folosirea tehnologiilor de criptare a datelor pentru a obține informații secrete. Și asta încă de pe timpul telefoanelor cu fir.
Potrivit unei anchete publicate de Washington Post, americanii s-au asociat în 1970 serviciului secret german pentru a vinde guvernelor străine dispozitive de criptaj trucate, prin intermediul unei companii paravan – Crypto AG. Această acțiune a serviciilor secrete americane este considerată “afacerea de spionaj a secolului”.
Conexiuni cu Armata de Eliberare a Poporului
Astăzi, Statele Unite se poziționează în tabăra victimelor și declară grupurile Huawei și ZTE drept amenințări la adresa securității naționale.
Principalul argument juridic invocat este o lege din 2017 adoptată de Beijing, care obligă orice companie, organizație sau cetățean să ajute serviciile secrete.
Instalarea unei celule a Partidului Comunist în cadrul companiei, ca și legăturile strânse pe care Huawei le-ar avea cu Armata de Eliberare a Poporului, adică armata Chinei, sunt arătate cu degetul de Washington.
Compania a fost fondată, în 1987, de către Ren Zhengfei, un inginer care a deținut gradul de colonel în armata chineză.
Acesta are doar 1,42% din titlurile Huawei, însă nu se știe cu exactitate cine deține restul titlurilor, compania nefiind cotată la bursă, iar structura acționariatului fiind opacă.
Fiica lui Ren Zhengfei, Meng Wanzhou, este directorul financiar al Huawei. Supranumită și “prințesa Huawei”, aceasta a fost arestată în 2018 în Canada, unde se află în continuare sub control judiciar. SUA încearcă să o extrădeze, sub acuzația de fraudă. Huawei este acuzat că ar fi vândut echipamente în Iran, în ciuda embargoului impus la nivel internațional.
SUA au inclus acum câteva luni Huawei pe o listă de companii despre care spun că sunt controlate de armata Chinei. Alături de Huawei, pe listă se mai află Hikvision – cel mai mare producător de camere de supraveghere din lume, dar și o serie de companii de stat: China Railway Construction Corp, China Telecom, China Aerospace Science and Industry Corp, plus Panda Electronics Group, conform Time.
Huawei neagă vehement orice acuzație și spune că nu acordă acces statului chinez la rețele, potrivit CNBC.
Subvenții de 75 de miliarde de dolari de la stat
Legăturile cu statul chinez sunt evidențiate și de ajutoarele financiare primite de-a lungul timpului.
O analiză a Wall Street Journal din decembrie 2019 arăta că Huawei ar fi primit subvenții și ajutoare de stat în valoare de 75 de miliarde de dolari, echivalentul a 67 de miliarde de euro.
Breșe de securitate și spionaj
Iar știrile despre spioni și scurgeri de date par să curgă dinspre Huawei.
Operatorul de telefonie Vodafone a descoperit că Huawei avea acces la o serie de echipamente livrate anterior.
De asemenea, doi angajați din Danemarca ai Huawei au fost prinși spionând anul trecut, iar aceștia au fost expulzați.
În Polonia, un angajat Huawei a fost la rândul său arestat sub acuzația de spionaj pentru China, conform The Guardian.
O serie de angajați de-ai săi din Cehia au fost și ei acuzați că au colectat informații despre oficiali și oameni de afaceri și le-au dat Ambasadei Chinei, potrivit unei investigații a radioului public ceh.
Cine a interzis până acum Huawei
Până acum au interzis Huawei în rețelele 5G Statele Unite, Australia și Japonia, țări aliate SUA.
De asemenea, Marea Britanie obligă operatorii de telefonie să elimine toate produsele Huawei treptat, până în 2027.
India vrea, la rândul său, să interzică grupurile chineze Huawei și ZTE, după o serie de confruntări mortale de graniță cu armata chineză. Cele două părți au disensiuni teritoriale legate de anumite sectoare.
În fine, operatorii de telefonie din Norvegia, Noua Zeelandă, Taiwanul și Vietnamul au ales pur și simplu alte companii, arată publicația britanică New Statesman.
Memorandumul cu SUA
România și SUA au semnat anul trecut la Washington un memorandum care prevede ca furnizorii să fie evaluați riguros, astfel încât aceștia să nu fie controlați de un guvern, să aibă o structură de acționariat transparentă și să aibă un istoric de comportament etic. Memorandumul ar trebui pus în aplicare de Guvernul României și ANCOM, autoritatea de telecomunicații a țării noastre.
Huawei se consideră vizat direct de aceste prevederi, care au fost preluate și în proiectul de lege privind implementare tehnologiei 5G în România, lansat recent în dezbatere publică.
ANCOM trebuie să lanseze în această toamnă licitația pentru frecvențele 5G. Spectrul de frecvențe este folosit de operatorii de telefonie pentru a furniza servicii, precum cele de internet pe mobil.
Huawei nu participă în sine la licitația realizată de ANCOM; la aceasta participă doar operatorii clasici de telefonie prezenți în țara noastră. Aceștia sunt Orange (Franța), Vodafone (Marea Britanie), Telekom (Germania) și RCS-RDS – deținut de omul de afaceri Zoltan Teszari.
Prin condițiile de participare impuse de Guvern și ANCOM, operatorii ar putea fi obligați să nu utilizeze echipamente furnizate de grupul chinez, ba chiar să le elimine pe cele achiziționate în trecut, ceea ce ar reprezenta costuri însemnate.