- Dosarele de trafic din 2012 și 2014 arată că atunci când fetele se tem mai mult de reacția violentă a unui părinte decât de chinurile la care le supun traficanții, abuzul se întinde pe o perioadă de luni de zile.
- La celălalt pol sunt cele care, și datorită unei relații mai deschise cu părinții, și-au înfruntat rușinea, au povestit ce li s-a întâmplat, iar curajul le-a făcut să scape de trafic.
În
iarna lui 2011, o fată de 17 ani se închide în baia unui liceu din Caracal, de
unde își sună mama plângând. Îi e frică să iasă singură din școală, fiindcă
afară o așteaptă traficanții. Unul dintre ei a violat-o, iar acum încearcă să o
șantajeze pentru ca ea să se prostitueze pentru el.
O
elevă de liceu care se ascunde într-o toaletă ca să scape de interlopi nu dă
bine în fața colegilor. Mai ales că, în toți acești ani, climatul din școlile
din Caracal a fost mai degrabă de teamă sau chiar complicitate cu traficanții
de fete.
Majoritatea
adolescentelor se temeau să le spună părinților
În
acest caz, deși a fost terorizată de interlopii locali, fata a avut curajul de
a povesti totul părinților, iar tatăl a așteptat-o zi de zi să iasă de la ore și
a condus-o apoi acasă.
În
ciuda traumei violului, fata de 17 ani a îndrăznit să ceară ajutorul familiei
sale, iar asta a salvat-o în final de la a fi exploatată.
Cercetătoarea americană Brené Brown, autoarea best-sellerului “Curajul de a fi vulnerabil”, numește această capacitate de a refuza situațiile care-ți fac rău “curaj obișnuit”. În cazul fetei din Caracal, e mai mult decât curaj obișnuit, este determinarea ei de a se salva cu orice preț de la exploatare.
Potrivit
dosarului consultat de Libertatea, atitudinea fetei este o excepție de la
regula care funcționa în rețea și în comunitate. Majoritatea adolescentelor se
temeau să le spună adevărul părinților, care aflau abia la proces ce se
întâmplase cu fiicele lor.
“Cocoș”
și apropiații lui ținteau familii destrămate sau dezorganizate, cu părinții abuzivi,
alcoolici sau, pur și simplu, distanțați de copiii lor.
„A lăsat-o în pace când și-a dat seama că totuși are o familie, că nu e singură”, ne-a povestit mama altei tinere pe care “Cocoș” a violat-o, dar nu a reușit să o racoleze pentru rețeaua sa de trafic sexual
Reacția individuală nu înlocuiește responsabilitatea autorităților
Tragediile li se întâmplă și fetelor care vin din familii liniștite, iubitoare, iar devotamentul părinților nu poate ține locul protecției pe care ar trebui să o ofere Poliția sau alte autorități în fața rețelelor.
Însă
atât în dosarul din 2012, cât și în cel din 2014, cazurile concrete arată cum
încrederea, sprijinul și înțelegerea părinților fac diferența și ușurează
trecerea de la statutul de victimă la cel de supraviețuitoare.
Fata
care a intrat repede să facă duș
Pe
mama lui V. am găsit-o într-un bloc din Caracal. Când a auzit că vrem să înțelegem
mai bine prin ce au trecut ea și fiica ei în 2012, ne-a primit în casă și ne-a
povestit episodul traumatizant.
Într-o seară din primăvara lui 2012, femeia se îngrijorase pentru că era aproape miezul nopții și fata ei de 16 ani era încă în oraș. Fiica a intrat în casă noaptea, și-a făcut un duș și s-a dus repede în cameră. Mamei i s-a părut suspect comportamentul ei și a întrebat-o dacă e totul în regulă, își amintește femeia, de parcă s-ar fi întâmplat ieri.
Comportament schimbat
Potrivit
declarației tinerei, care se află la dosar, în acea seară V. fusese violată de
Cocoș și “după întreținerea raportului sexual am plecat singură, pe jos, la
domiciliul meu din Caracal”. Nu i-a spus însă nimic mamei.
În
următoarele săptămâni, mama a observat că fata ei se schimbase – nu mai ieșea
deloc în oraș, venea direct acasă după școală.
Nu știa
că V. se temea de moarte de Cocoș.
“Ulterior am fost sunată și amenințată că dacă nu voi continua să întrețin relații sexuale cu el mă va bate sau va pune alte persoane să mă bată”, a declarat tânăra în fața procurorilor.
“Spunea
că nu mai are încredere în nimeni”, își amintește mama, referindu-se la
perioada de după abuz, fără ca ea să bănuiască atunci de ce.
Tânăra
a reușit să scape din mâinile lui Cocoș. “Nu am fost plasată ca prostituată de
nici o persoană dintre cele menționate în prezenta declarație”, a spus V. în fața
procurorilor.
„Mă învoiam de la serviciu și mergeam cu ea”
După
aproximativ două luni de când copila ei fusese violată de “Cocoș”, mama s-a dus
împreună cu fiica în fața procurorilor. Nici prin cap nu-i trecea de ce au fost
chemate. În cursul audierii, un polițist a luat-o pe fata de 16 ani să
vorbească separat într-o încăpere și câteva minute mai târziu, V. s-a întors
plângând la mama ei.
“Mi
s-au înmuiat picioarele când am aflat că a fost violată”, povestește mama cu
lacrimi în ochi. Atunci a rememorat episodul cu dușul și toată schimbarea din
conduita fetei.
Nu și-a
judecat însă nici o secundă fiica și a însoțit-o la fiecare înfățișare la
tribunal, din dorința de a se face dreptate. “Mă învoiam de la serviciu și
mergeam cu ea”, spune cu mândrie mama.
De asemenea, mama a sprijinit-o financiar să meargă la psiholog. “Se ducea la psihologul școlii o oră și îi mai plăteam eu o oră. A mers câteva luni”.
V.
este una dintre cele trei fete care au rămas părți vătămate la proces, toate celelalte
s-au retras pe parcurs.
Abia
doi ani mai târziu, V. a reușit să treacă într-o oarecare măsură peste traumă,
iar astăzi are propria familie.
„Soțul meu s-a dus în fiecare seară să o ia pe fată de la liceu”
Tot
într-un bloc din Caracal am găsit-o acasă pe mama altei fete traficate. Ne-a
spus că fiica ei a început să plângă când a auzit că în spațiul public se vorbește
din nou despre caz. Fata nu era acasă, așa că mama a putut să ne primească în
casă.
În
iarna lui 2011, fiica ei în vârstă de 17 ani l-a cunoscut pe “Cocoș”, fiindu-i
prezentat de o colegă de clasă, care i-a spus că este verișorul său și că
acesta dorește să îi cunoască prietenele pentru a face o evaluare a lor – să
vadă “dacă sunt fete cuminți”.
Când
s-au cunoscut, “Cocoș” i-a spus fetei din prima cu ce se ocupă. A violat-o sub
amenințarea violenței fizice și, după ce a lovit-o cu palmele peste față, a
înregistrat-o video, cu telefonul mobil.
Apoi a obligat-o să vadă și filmări cu alte fete, a declarat tânăra în fața procurorilor, o metodă pentru a vedea ce i se poate întâmpla.
“Soțul
meu s-a dus în fiecare seară să o ia pe fată de la liceu”, descrie mama sprijinul
pe care i l-au oferit fiicei ambii părinți.
Mama
povestește că și fata ei a mers la psihologul școlii, însă ecoul traumei se mai
aude și astăzi.
De
frica tatălui, una dintre victime a rămas în casă cu traficanții
Fetele
trăiau într-o cultură a fricii și a rușinii și de aceea atât de puține
îndrăzneau să înfrunte stigmatizarea.
Una dintre victimele rețelei a acordat un amplu interviu pentru Libertatea despre experiența ei îngrozitoare. Timp de o lună și jumătate, Oana* a locuit în casa soților “Cocoș” și a fost traficată de aceștia.
Oana
venea dintr-un sat de lângă Caracal. Mama ei era plecată la muncă în Italia,
iar tatăl devenea deseori abuziv cu ea. “Își vărsa nervii din cauza asta pe
mine, mă bătea.”
De
teama tatălui, Oana a acceptat și șantajul traficanților. “Și cum
să vină unul la tata acasă, să-i arate un video când eu mă culc cu el? Automat
înnebunea pe loc”.
De altfel, tatăl nici nu îi raportase dispariția. De frică,
Oana mai plecase de-acasă și se-ascundea la bunici din cauza furiei alimentate
de alcoolism a părintelui său.
Tatăl a vândut retragerea plângerii de viol pe 500 de lei
“Nu m-a dat nimeni dispărută. Mama era în Italia, sora mea,
în alt oraș, iar tati era obișnuit să plec de acasă. El bea foarte mult și era
violent, așa că mă mai duceam la bunici și nu veneam cu săptămânile. Deci nu i
s-a pus un mare semn de întrebare”.
După ce a scăpat din mâinile traficanților, odată cu
descinderea mascaților, Oana a fost violată de un bărbat din sat, vărul
iubitului ei. Chemată de un vecin, poliția a ajuns la locul faptei, în timpul
violului.
Chiar și-așa, polițiștii au blamat victima.
La o săptămână, două după, părinții violatorului i-au oferit
în repetate rânduri tatălui suma de 1.000 de lei pentru a retrage plângerea
făcută de el și de adolescentă.
Până la urmă, tatăl Oanei a vândut plângerea pentru viol pe
500 de lei (avans care nu a mai fost urmat de restul plății), povestește
Oana.
“Eu eram minoră, n-aveam ce să fac”.
Traficanții au vrut să o racoleze și pe fata iubitei unuia
dintre ei
În dosar apare și o victimă adultă a rețelei de trafic de
persoane: G.T., zisă “Bomba”. Femeia avusese o relație cu unul dintre traficanți:
Lăutaru Marinel, zis “Puiu”.
Apoi, “Puiu” folosise o filmare cu cei doi făcând sex pentru
a o șantaja pe femeie să-i facă rost de bani. Femeia a spus, în mărturia aflată
la dosar, că înregistrarea a fost făcută fără să știe.
G. avea o fată de 16 ani, M., elevă de liceu, pe care “Cocoș”
a încercat să o recruteze în august 2011, prin aliatul său, “Puiu”. M. a
refuzat de mai multe ori să iasă cu cei doi traficanți, deoarece auzise în
liceu “că aceștia sunt periculoși și că violează tinere”. În declarația ei de
la dosar, M. dă detalii despre cazul unei alte fete, violate și șantajate de “Cocoș”.
Așa explică de ce i-a evitat atât pe “Puiu”, cât și pe “Cocoș”.
După ce-a fost arestat, “Puiu” i-a transmis un bilețel “Bombei” în care îi cere ajutorul pentru a scăpa de acuzațiile împotriva lui. Biletul, alături de analiza grafologică, se află în dosarul de la tribunal și arată cum traficantul îi cere femeii să fie recunoscătoare că fiica ei a scăpat:
“G…,
sunt Puiu, sunt arestat din cauza filmul cu tine. Te rog să mă erți și
gîndestete la Mama ca moare si nu are cine să o îngroape. Dute la Marius
Politaiu și fă o declarație ka stiai că te filmez de bună voie și nu te-am șantajat
cu nimic. Și să știi că M… a scăpat din cauza mea că mam certat cu Daniel să
nui facă nimic.”
Libertatea
a discutat în Dioști, comuna de lângă Caracal, cu Lăutaru Marinel, zis “Puiu”.
A fost eliberat din închisoare acum câțiva ani. Își arată tricoul decolorat și
blugii scurți, de vară. “Hai, domle, dacă făceam trafic de fete ajungeam eu așa
de sărac?”.
Umblă
cu un Matiz roșu, pe vremuri avea un Mercedes, așa cum îl descriu fetele și
procurorii DIICOT.
“Ele
au fost iubitele mele”, răspunde el, atunci când îi dăm numele a două fete traficate.
“S-au supărat pe mine și s-au dus la poliție, dar nu a fost nimic adevărat în
ce au spus”. E atitudinea obișnuită a traficanților.
Chiar
dacă au recunoscut în primă instanță, odată ieșiți din închisoare își
alcătuiesc o nouă poveste.
Spre
deosebire de fete însă, care se ascund și simt încă stigmatul, “Puiu” afișează
nonșalanță.
*Oana
este un pseudonim, iar numele fetelor au fost înlocuite cu inițiale, pentru a
proteja identitatea victimelor.