Efectele asupra României după retragerea finanțării OMS de către SUA, explicate de profesorul Alexandru Rafila

Recent Preşedintele Donald Trump a anunţat că a sistat finanțarea OMS spunând că Organizaţia nu ar fi gestionat eficient pandemia de coronavirus.

„Partea Statelor Unite este cea mai mare contribuţie la bugetul Organizaţiei, diferă de la an la an, este între 200 şi 450 de milioane de dolari anual, este de departe cea mai mare contribuţie, mult mai mare decât contribuţia Chinei, care este undeva în jur de 40 de milioane de dolari. Țara noastră plăteşte probabil câteva sute de mii de dolari ca şi contribuţie la participarea la OMS. Aceste contribuţii există pentu fiecare instituţie a Naţiunilor Unite în care o ţară este parte”, a explicat profesorul Alexandru Rafila.

Reprezentul României la OMS explică într-un interviu acordat Mediafax că efectele pentru România sunt mai degrabă indirecte, în situația diminuării bugetului organizației de sănătate.

„Pe noi, direct, ca ţară, nu ne afectează în mod direct modificarea bugetului Organizaţiei, pentru că România nu primeşte o asistenţă financiară. OMS nu este organism de asistenţă financiară, ci de asistenţă tehnică. Într-o situaţie de urgenţă, nu mă refer la cea cu noul coronavirus, capacitatea Organizaţiei de a trimite misiuni în diverse ţări poate să fie afectată, şi vă dau câteva exemple în care România a fost beneficiara asistenţei tehnice: în timpul pandemiei de gripă AH1N1 din 2009, când am discutat de programul de vaccinare din România, rezistenţa la antibiotice, sunt doar câteva dintre domeniile în care Organizaţia a oferit asistenţă, au trimis experţi aici, au făcut cursuri” spune Rafila.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Specialistul a mai spus că OMS a organizat o strângere de fonduri ajungând la 900 de milioane de dolari, dar mai au nevoie cam tot pe atât pentru finanțarea unor programe, „de la acordarea de asistenţă tehnică în ţările în curs de dezvoltare, furnizarea de materiale sanitare şi de reactivi, medicamente către ţările care nu îşi permit să realizeze acest lucru şi pentru diverse misiuni care se desfăşoară în ţările cele mai grav afectate de infecţia cu noul coronavirus”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro