ComenteazăReamintim, prețul mediu al carburanților comercializați în România este de 5,5 lei pe litru, dar sortimentele superioare de benzină și motorină se comercializează și la prețuri de peste 6 lei. Mai mult, unele dintre variantele de top costă acum 6,4 lei.
Carburanții s-au scumpit în România după reintroducerea de către Guvern a accizei de 7 eurocenți, ceea ce a dus la scumpirea acestora cu 45 de bani. Alte runde de scumpiri au avut loc ca urmare a unor uragane în toamna anului trecut, ceea ce a dus la perturbarea producției și la creșterea prețului petrolului.
Iranul produce 4% din țițeiul extras la nivel mondial, iar Iranul este al treilea producător din cadrul OPEC, după Arabia Saudită și Irak.
În data de 8 februarie, Iranul își anunța intenția de a crește producția de la 4 milioane la 4,7 milioane de barili pe zi în 4 ani, conform Reuters.
De ce se retrag americanii din acord
Președintele american Donald Trump a anunțat, marți, retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și reimpunerea de sancțiuni, citând faptul că acordul nu rezolvă programul de rachete balistice ale Teheranului, nici implicarea Iranului în războaiele din Siria și Yemen.
Liderii europeni, atât cancelarul german Angela Merkel, cât și președintele francez Emmanuel Macron, au încercat să convingă SUA să mențină acordul. Mai mult, au anunțat că vor rămâne în acord alături de celelalte puteri semnatare – Rusia, Marea Britanie, China, Germania și Franța.
Ce interese au europenii
Unele dintre statele semnatare au deja acorduri economice consistente cu Iranul. Franța are grupul petrolier Total, care dorește să exploateze țiței în Iran în urma unui acord de 5 miliarde de dolari, iar constructorul auto Peugeot a semnat, în 2016, un acord pentru construcția unei fabrici de 200.000 de mașini în Iran. Concomitent, Renault a semnat un acord de 778 milioane de dolari pentru o fabrică care să facă 150.000 de mașini pe an în Teheran.
De asemenea, grupul aeronautic Airbus are o comandă de 100 de aeronave cu Iran Air, valorând 19 miliarde de dolari. Airbus este un concern la care Franța și Germania au cele mai multe acțiuni, câte 11%. Tot din Germania se află grupul Volkswagen, care în 2017 a reluat exporturile către Iran.
Companii aeriene precum British Airways și Lufthansa au reluat, la rândul lor, zborurile către Iran, anul trecut, iar acum vor trebui să aleagă între a menține aceste rute sau zborurile către SUA. Aceeași problemă o are și lanțul hotelier Accor, din Franța, care a deschis un hotel în 2015 în Iran, ca și lanțul spaniol Melia Hotels.
Exporturile europene în Iran au crescut de zece ori de când sancțiunile au fost eliminate, de la 1,25 miliarde de euro în 2015, la 10,14 miliarde de euro anul trecut.
Rusia și China, parteneri tradiționali
Rusia este deja un partener puternic al Iranului în domeniul nuclear – Rosatom a construit centrala nucleară de la Bushehr -, dar și aliat al Iranului în Siria.
În fine, China este direct interesată de Iran, deoarece este cel mai mare cumpărător al țițeiului iranian. Experții companiei de consultanță FGE spun că, cel mai probabil, SUA vor reintroduce limita de un milion de barili pe zi pentru exporturile de petrol iranian.
De altfel, grupul chinez de telecomunicații ZTE a primit, anul trecut, o amendă de 900 de milioane de dolari din partea SUA, tocmai pentru că a încălcat embargoul anterior asupra Iranului, iar acum SUA au interzis, vreme de 7 ani, oricărei companii americane să mai furnizeze componente către ZTE.
Acest lucru este practic o sentință la moarte pentru ZTE, care depinde de Qualcomm pentru echipamentele telecom și de Google pentru preinstalarea Android pe smartphone-urile sale.
Și giganții americani suferă
Totuși, și un gigant american suferă: grupul aviatic Boeing avea la rândul său o comandă de 80 de aeronave, în valoare de 16,6 miliarde de dolari.
De asemenea, mai multe subsidiare din afara SUA ale concernului General Electric au primit comenzi în valoare de zeci de milioane de dolari pentru echipamente gaziere și petrochimice.
Legăturile României cu Iranul
În mod surprinzător, și România a avut relații economice consistente cu Iranul, în special în perioada comunistă. România exporta tractoare în Iran și primea petrol. În fapt, rafinăria Petromidia a fost construită special pentru a procesa petrol iranian. De asemenea, ISPE a realizat zeci de mii de kilometri de linii electrice în Iran, electrificând o bună parte a țării.
Aceste legături s-au redus după alungarea șahului Mohammad Reza Pahlavi, în Revoluția Islamică din 1979. Ca urmare, Nicolae Ceaușescu s-a reorientat atunci spre legături cu lumea arabă, în principal Libia și Irak pentru a primi petrol. Acest lucru a atras ulterior mânia Iranului, în special din cauza războiului dintre Irak și Iran.
Conflagrația a pornit în 1980, când Saddam Hussein a invadat Iranul din cauza unor divergențe privind granița și a îngrijorării că șiiții majoritari din Irak se vor revolta împortiva partidului său, Baath (socialist). Iranul a respins ofensiva, a realizat o contraofensivă, iar războiul s-a încheiat în 1988, sub medierea ONU.
Citește și:
ANALIZĂ / Ce înseamnă cumpărarea UPC de către Vodafone pentru România