ComenteazăAnul 2016 a fost unul sângeros pentru Europa. În luna ianuarie, un sirian, presupus membru al Statului Islamic, s-a detunat în centrul orașului Istanbul, în apropiere de Moscheea Albastră și Catedrala Sf. Sofia, o zonă turistică. 12 turiști germani au murit și alte 14 persoane au fost rănite în urma acestui atac care avea să anunțe un an sângeros pentru continentul european.
În luna martie, orașul turc era zguduit de o nouă explozie. Un kamikaze s-a aruncat în aer în faţa biroului guvernatorului cartierului Beuoglu, o zonă comericală şi turistică. Patru persoane au murit și alte 36 au fost rănite, inclusiv 12 turişti străini. Trei zile mai târziu, autorităţile atribuie atacul Statului Islamic
Capitala Uniunii Europene, lovită de atentate
Statul Islamic semăna terorare în Turcia, iar în scurt timp avea să facă același lucru și vestul continentului. În luna martie, unul dintre cei mai căutați teroriști, Salah Abdeslam, implicat în atacurile teroriste care au zguduit Parisul în noiembrie 2015, este capturat în apropiere de Bruxelles.
Patru zile mai târziu, capitala Belgiei este sub teroare. Trei atacuri sinucigașe coordonate – două pe aeroportul Zaventem și unul în stația de metrou Maelbeek, omoară 32 de persoane și rănesc alte peste 340. Totodată, o altă bombă este găsită pe aeroport, în urma unei percheziții.
[libgallery id=”1318551′]
Atacurile au fost revendicate de Statul Islamic și au fost comise de teroriști care au legătură și cu cei implicați în atentatele de la Paris. Trei kamikaze – Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui -și-au detonat centurile pe aeroportul Zaventem, iar Khalid El Bakraoui la metrou . Un alt suspect, care ar fi trebuit să se detoneze pe aeroportul Zaventem, renunță la acest plan și se ascunde prin Bruxelles. A urmat o operațiune amplă de căutare a “teroristului cu pălărie”, așa cum a fost numit până să fie identificat drept Mohamed Abrini. Acesta a fost apropiat de Salah Abdeslam și chiar l-ar fi ajutat să fugă din Franța, în urma atacurilor din noiembrie. Cei doi sunt acum în închisoare, urmând să fie judecați.
Franța, lovită de un nou atentat sângeros
Aflată în stare de urgență, Franța este șocată de o nouă crimă sângeroasă. În luna iunie, un ofițer de poliție și iubita sa sunt uciși cu o armă albă, în locuința lor, aflată în apropiere de Paris. Crima odioasă a avut loc chiar în fața fiului lor. Ofițerul de poliție a fost înjunghiat, iar partenera acesteuia a fost tăiată la gât în fața copilului. Atacatorul, Larossi Abballa, în vârstă de 25 de ani, este ucis de o echipă a forțelor speciale, însă după ce apucă să revendice crimele în numele Statului Islamic.
Cazul a stârnit din nou îngrijorare în Franța, țară aflată în șoc în urma atacurilor din Paris, dar și în urma exploziilor din Belgia-vecină. De altfel, executivul de la Paris a prelungit de mai multe ori starea de urgență, perioadă în care autoritățile au efectuat mii de percheziții. De altfel, acum, în luna decembrie, ministrul francez de interne a anunțat că 17 atentate au fost dejucate de la începutul anului, iar 420 de persoane au fost arestate în legătură cu rețelele teroriste.
În aceste condiții, în care măsurile de securitate păreau sporite, țara a primit o nouă lovitură dură din partea Statului Islamic, chiar pe 14 iulie. Ziua Națională a Franței s-a transformat într-o zi tragică. Un tunisian, care a jurat credință grupării teroriste ISIS, a intrat cu un camion în mulțimea de oameni adunată pe Promenade des Anglais, în Nisa. Bilanțul tragediei – 86 de morți, inclusiv zece copii, și 434 de răniți.
Mohamed Lahouaiej-Bouhlel, care avea dublă cetăţenie franceză şi tunisiană, este împuşcat mortal de poliţişti. În zilele următoare atacului, polițiștii au arestat mai mulți suspecți pentru că l-ar fi ajutat pe acesta să-și pună planul în aplicare.
Tot în luna iulie, Franța este din nou sub amenințarea Statului Islamic. De această dată, ținta tinerilor radicalizați este o biserică catolică. Pe 26 iulie, preotul Jacques Hamel, două călugăriţe şi doi credincioşi sunt luaţi ostatici, în timpul unei slujbe, de doi tineri în vârstă de 19 ani, înarmaţi cu cuţite şi false centuri explozive, Adel Kermiche şi Abdel Malik Petitjean. Cei doi îl ucid pe preot, pe care-l taie la gât, înainte să fie uciși de forțele speciale care au intervenit.
În acest timp, Turcia nu a părut să-și găsească liniștea. Ba din contră, țara s-a confruntat cu mai multe atacuri. În luna iunie, trei bărbați din foste țări sovietice deschid focul, după care se detonează, pe Aeroportul Internațional Ataturk din Istanbul. Ei omoară 45 de oameni şi rănesc alţi 239. Autorităţile afirmă că atacatorii au venit din Siria şi atribuie atacul Statului Islamic.
Nuntă transformată în baie de sânge
Confruntată cu o tentativă de lovitură de stat, în noaptea de 15 iulie, Turcia și-a pierdut din statutul de țară sigură. Pe lângă amenințarea ISIS, țara se confruntă și cu pericolul PKK. În luna august, un copil kamikaze ucide 57 de persoane şi răneşte alte peste 66 la o nuntă a unor familii kurde, într-un cartier cu populaţie majoritar kurdă. Ginerele este rănit, însă nu şi mireasa, iar 34 dintre victime sunt minori.
[libgallery id=”1574006′]
Autorităţile atribuie atacul Statului Islamic sau Patridului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), însă niciuna dintre cele două grupări nu l-au revendicat.
Avion prăbușit în Marea Mediterană
Anchetat ca un atac terorist este și accidentul aviatic din Marea Mediterană, care a avut loc în luna mai. O aeronavă a companiei EgyptAir, care zbura pe ruta Paris-Cairo, s-a prăbușit în apropiere de insula elenă Creta. Tragedia aviatică, soldată cu 66 de morți, nu a fost revendicată de o grupare teroristă. Cu toate acestea, la mijlocul lunii decembrie, anchtatorii au anunțat că au descoperit urme de explozibil pe trupurile victimelor. Asta sugerează că avionul a fost doborât de o bombă, care ar fi fost strecurată în avion pe aeroportul Charles de Gaulle. Ancheta în acest caz este încă în desfășurare.
Germania, vizată de atacuri teroriste
Germania, țara care a primit aproape un milion de imigranți anul trecut, începe să aibă probleme cu tineri radicalizați. În luna iulie, în Würzburg, un solicitant de azil rănește grav într-un atac cu un topor cinci persoane. Riaz Khan Ahmadzai, alias Muhammad Riyad din Afganistan, este ucis de poliţie, iar autorităţile germane atribuie atacul Statului Islamic.
Aproximativ două săptămâni mai târziu, un sirian, în vârstă de 27 de ani, a cărui cerere de azil a fost respinsă de statul german, se detonează lângă un bar şi răneşte 15 persoane, în apropiere de intrarea la un festival de muzică în aer liber la care participau aproximativ 2.500 de oameni. La scurt timp, Statul Islamic publică o înregistrare video în care Daleel îi jură credinţă lui al-Baghdadi.
Germania a dat semne că se confruntă cu amenințarea teroristă, însă a fost ocolită de atacuri sângeroase precum cele din Franța și Belgia.
În octombrie, refugiat sirian, în vârstă de 22 de ani. Jaber al-Bakr a fost căutat timp de două zile, în cadrul unei operațiuni de amploare, după ce în locuința sa din Chemnitz au fost găsite materiale din care se putea realiza o bombă, precum și explozibil. Acesta a fost acuzat că plănuia un atentat pe un aeroport din Berlin. La două zile de la arestare, Jaber al-Bakr s-a spânzurat în închisoare. Au apărut întrebări dacă acestea avea complici, însă nicio informație nu a ieșit la iveală.
Piața de Crăciun din Berlin, ținta unui atac sângeros
Berlinul a suferit însă cel mai mare șoc în luna decembrie. Un tunisian în vârstă de 24 de ani fură un camion și intră în mulțimea din Breitscheidplatz, una dintre cele mai aglomerate pieţe de Crăciun din capitala germană.
El ucide 12 persoane, inclusiv șoferul camionului, și rănește alte aproximativ 50. Atacatorul este identificat drept Anis Amri, care este căutat timp de câteva zile. La patru zile de la atac inspirat parcă de cel de la Nisa, Anis Amri este oprit în Milano, în urma unui control de rutină. Bărbatul scoate arma și trage asupra ofițerilor, înainte să fie împușcat mortal. La scurt timp, Statul Islamic revendică atacul şi publică o înregistrare video în care Amri îi jură credinţă lui al-Baghdadi.
Cel mai sângeros atac din SUA după 11 septembrie 2001
Nu doar Europa a fost sub amenințarea teroristă în 2016, ci și Statele Unite. În luna iunie, Omar Matten, în vârstă de 29 de ani, a ucis 49 de oameni și a rănit alți 53, în clubul gay Pulse din Florida.
A fost cel mai sângeros atac de la 11 septembrie 2001. Omar Mateen a jurat credință Statului Islamic într-un apel telefonic la la numărul de urgenţă 911, înainte să fie ucis de poliţişti. Cu toate acestea, au apărut și ipoteze cu acesta ar fi recurs la acest gest din alte motive, nu cele ale terorismului.
În luna noiembrie, un refugiat somalez a rănit 13 studenţi, pe unii intrând cu maşina în ei, pe alţii înjunghiindu-i după ce părăseşte vehiculul, apoi este ucis de poliţia Universităţii de stat din Ohio (OSU), în campusul căreia comite atacul.
Autorităţile afirmă în ziua următoare că acesta a fost inspirat de propaganda teroristă a Statului Islamic şi a predicatorului radical Anwar al-Awlaki, iar gruparea revendică atacul, în ciudalipsei unor probe care să arate un contact direct cu Artan.
Atentate sângeroase comise de Statul Islamic în alte țări
Statul Islamic a semănat teroare în mai multe țări, în special Irak și Siria, unde a controlat vaste teritorii. Prezentăm mai jos o cronologie a acestor atacuri.
13 mai, Balad (Irak): Un grup de militanţi înarmaţi cu puşti de tip AK-47 atacă o cafenea frecventată de suporteri ai echipei spaniole de fotbal Real Madrid, ucid cel puţin 16 persoane şi rănesc alte cel puţin 30. Pe 30 mai, jihadişti omoară alte 12 persoane şi rănesc alte 15, în timp ce se urmăreau finala UEFA Champions League.
23, mai Aden (Yemen): Peste 45 de persoane sunt ucise, iar alte peste 60 rănite, în două atacuri sinucigaşe vizând recruţi la o bază militară, revendicate de Statul Islamic.
3 iulie, Bagdad (Irak): În total 341 de oameni sunt ucişi, iar alţi 246 sunt răniţi în două atacuri coordonate vizând şiiţi, de Ramadan. În primul atac sinucigaş, cu un camion, în cartierul Karrada, sunt ucişi 323 de civili, iar alţi 225 sunt răniţi, în timp ce-şi făceau cumpărăturile pentru această sărbătoare. În al doilea atac, în cartierul de periferie Shaab, este detonat un dispozitiv exploziv improvizat la marginea drumului. Statul Islamic revendică atacurile, iar membri ai unei celule jihadiste sunt arestaţi ulterior.
27 iulie, Al-Qamishli (Siria): Cel puţin 57 de persoane sunt ucise, iar alte peste 171 rănite, într-un dublu atac cu camion-capcană şi motocicletă capcană, revendicate de Statul Islamic.
8 august, Quetta (Pakistan): Atacatori înarmaţi şi un kamikaze iau cu asalt spitalul guvernamental din oraş, unde ucid cel puţin 93 de oameni şi rănesc alţi peste 130, în principali avocaţi veniţi la morgă, unde fusese adus corpul şeful Baroului din Balucistan, ucis de o persoană necunoscută. Atacul este revendicat atât de Jamaat-ul-Ahrar, o facţiune a Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP), cât şi de Statul Islamic.
9 septembrie, Bagdad (Irak): O maşină umplută cu explozivi este detonată în parcarea mallului al-Nakheel, iar un kamikaze se detonează într-o maşină pe o stradă aglomerată ceva mai târziu, un dublu atac soldat cu cel puţin 40 de morţi şi cel puţin 60 de răniţi, revendicat de Statul Islamic.
24 octombrie, Quetta (Pakistan): Trei jihadişti intră în Academia de Poliţie din oraş, iau ostatici cadeţi, dintre care omoară 61 şi rănesc alţi peste 165, în confruntări cu forţele de securitate. Doi dintre ei îşi detonează centurile explozive, iar al treilea este ucis de poliţişti. Statul Islamic revendică atacul, iar gruparea Lashkar-e-Jhangvi afirmă că i-a ajutat pe jihadişti.
Statul Islamic a pierdut aproape jumătate din teroritoriul pe care îl controla
În timp ce semăna teroare în mai multe țări, gruparea teroristă a pierdut din vastul teritoriu pe care îl controla. Mai precis, multiple atacuri terestre şi atacuri aeriene au redus „califatul” Statului Islamic şi i-au redus luptătorii, în 2016. Cu toate acestea, organizaţia jihadistă rămâne în continuare o ameninţare puternică.
Jihadiştii au pierdut aproape jumătate din teritoriul asupra căruia deţineau controlul în 2014, în urma unor operaţiuni majore organizate de numeroase forţe şi ţări, amintește agenția France Presse.
Membrii ISIS au fost respinşi din Ramadi, capitala vastei provincii irakiene Anbar (vest), dar şi de la Manbij, în Siria, considerate zone strategice esenţiale continuităţii teritoriului califatului. La începutul acestei luni ei au pierdut Sirt, ultimul lor bastion în Libia, o ţară în care jihadiştii sperau să-şi extindă califatul.
Bătălia pentru Mosul, cea mai importantă luptă din Irak împotriva ISIS
În octombrie, zeci de mii de militari irakieni, susţinuţi de atacuri aeriene ale coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite, au lansat o uriaşă operaţiune de recucerire a Mosulului, oraşul în care liderul Statului Islamic Abu Bakr al-Baghdadi şi-a proclamat ”statul”, în iunie 2014. Operaţiuni similare au fost lansate și la Rakka, singurul oraş important aflat pe mâna Statului Islamic.
„Pierderea oraşului Rakka va însemna sfârşitul proiectului de construire a unui stat al jihadiştilor şi va lăsa gruparea fără vreun simbol teritorial care să-i justifice numele de stat islamic”, consideră Mathieu Guidere, un profesor de geopolitică în Orientul Mijlociu de la Paris, potrivit AFP.
Forţe ale puterilor occidentale, ale Turciei, Iranului, Irakului şi kurzilor sirieni, dar şi miliţii şi forţe paralimitare au contribuit la înfrângerile suferite de Statul Islamic în 2016.
Cel puțin 50.000 de membri ISIS, uciși
Potrivit Pentagonului, cel puţin 50.000 de luptători din Statul Islamic au fost ucişi începând din 2014 şi până în prezent – dublu faţă de numărul estimat de coaliţie la proclamarea califatului.
„Aproape trei milioane de oameni şi peste 44.000 de kilometri pătraţi de pământ au fost eliberaţi” de Statul Islamic în 2016, anunţa la începutul lunii decembrie comandantul coaliţiei, general-locotenentul Steve Townsend.
Cu toate acestea, coordonarea între diversele forţe antijihadiste, uneori rivale, are de suferit grav în continuare, iar jihadiştii au arătat în cele două luni de lupte de la Mosul că nu vor fi uşor de învins. Tacticile lor urbane, bine perfecţionate, şi rezervorul lor de atacatori sinucigaşi, ce pare nesfârşit, sunt considerate o ameninţare.
„2016 a fost anul declinului Statului Islamic, însă influenţa lui este în continuare mare, deoarece nu se întrevede o soluţie, în special pentru populaţia sunnită din cele două ţări”, subliniază Guidere.
Rămăşiţele Statului Islamic s-ar putea dovedi, în anumite privinţe, mai dificil de înfruntat, în eventualitatea în care organizaţia s-ar transforma într-o grupare clandestină insurgentă care să se concentreze asupra atacurilor teroriste. Temeri faţă de o întoarcere acasă, în masă, a luptătorilor străini ai califatului reprezintă totodată o sursă de îngrijorare.
Criza din Siria | Lupta pentru Alep
Pe lângă lupta împotriva Statului Islamic, criza siriană s-a aflat și anul acesta în atenția comunității internaționale. Cu toate acestea, în ultimele luni, întreaga atenție s-a îndreptat către metropola Alep, unde forțele guvernamentale bombardau zonele controlate de rebeli. O fotografie a reușit să aducă acest conflict izbucnit în martie 2011 din nou în atenția lumii. Este vorba despre poza cu micuțul Omran, băiatul care stă confuz într-o ambulanță, după ce locuința sa a fost bombardată.
Ulterior, povești cutremurătoare despre copiii care sunt în Alep au început să iasă la iveală. Bana Alabed, în vârstă de șapte ani, a ajuns și ea în atenția lumii, după ce a început să povestească pe Twitter viața ei în metropola siriană, bombardată zilnic.
După lungi negocieri, s-a ajuns la un armistițiu care a permis evacuarea zecilor de mii de civili rămași în zonele controlate de rebeli. Oamenii riscau în orice moment să fie următoarea țintă a unui obuz.
Estul metropolei a fost aproape complet distrus și a devenit un câmp de ruine în urma bombardamentelor violente. În acest timp, vestul orașului, controlat de regimul lui Bashar al-Assad viața era înfloritoare – asta cel puțin într-un clip publicitar lansat recent de Ministerul Turismului din Siria.
În luna decembrie, trupele lui Bashar al-Assad au preluat controlul asupra Alepului, una dintre cele mai mari victorii pentru liderul constestat al Siriei, precum și un revers grav pentru rebeli.