Retrospectivă | Principalele momente politice care au marcat anul 2017

Nicio zi fără… Donald Trump

Pe 20 ianuarie, Donald Trump a fost învestit în funcția de președinte al Statelor Unite. De atunci, parcă nu a fost o zi în care liderul de la Casa Albă să nu fie în centrul atenției, să nu stârnească discuții și controverse. Președinția a fost umbrită de dosarul ingerinței ruse în alegerile prezidențiale, adică de suspiciunile de complicitate cu Moscova. Nu a fost însă singurul subiect care i-a marcat primul an la Casa Albă.

El a decis să retragă SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, să închidă granițele SUA pentru cetăţenii din șapte state musulmane, să-l demită cu scandal pe directorul FBI, să critice presă etc. S-a vorbit despre demersuri de suspendarea sa, însă nu s-a făcut nimic concret. La finalul anului, Trump a anunțat încă o decizie controversată: recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, decizie ce a provocat o undă de şoc în lume.

Theresa May a dat start Brexitului și a pierdut majoritatea parlamentară

În iunie 2016, britanicii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Brexit-ul a fost declanșat însă abia anul acesta. Mai precis, pe 29 martie, Theresa May a lansat procedura de ieșire din blocul comunitar, la nouă luni după referendumul care a divizat țara. Premierul britanic a făcut apoi un pariu, din care credea că va ieși învingătoare, însă a fost sancționată de alegătorii săi. A convocat alegeri legislative anticipate în iunie. Deși își dorea un mandat mai puternic în negocierile de Brexit, ea s-a trezit cu o poziție mai slabă: partidul ei conservator a pierdut majoritatea, fiind nevoită să formeze o coaliție de guvernare.

Recomandări

Vladimir Kara-Murza, disident rus: „După ce regimul Putin va cădea, Rusia va avea nevoie de experiența României privind trecerea de la dictatură la democrație” INTERVIU

Cât despre dosarul Brexit, abia la începutul lunii decembrie, Bruxelles și Londra au ajuns la un acord privind prima etapă a negocierile, respectiv factura divorțului, drepturile cetățenilor europeni din Regat și frontiera irlandeză. Acest acord a deschis calea pentru negocieri comerciale, care se anunță și mai dificile.

Franța a respins extrema dreaptă

Franța a ținut cu sufletul la gură Europa, atunci când Marine Le Pen, candidata extremei dreapta, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale. Francezii au respins-o însă categoric. Proeuropeanul de centru Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, a obținut o victorie semnificativă la alegerile prezidențiale din 7 mai.  El a înființat mișcarea En Marche! doar cu un an înainte, însă a reușit să domine scrutinul și să îndepărteze, pentru prima oară de la Elysee, cele două mari partide de guvernământ – Partidul Socialist (PS) şi Les Républicains (LR).

Escaladare la Phenian

Dosarul nord-coreean a fost aproape tot timpul în centrul atenției, în special după ce Donald Trump a fost învestit în funcție. Atât SUA, cât și Coreea de Nord și-au înăsprit retorica belicoasă. Phenianul și-a multiplicat tirurile de rachete, iar la 3 septembrie a efectuat al șaselea test nuclear, cel mai puternic de până atunci.

Recomandări

Efectul secundar Praid: 39.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în Mureș

La sfârşitul lui noiembrie, Kim Jong-un a anunțat că țara sa a devenit un stat nuclear, după ce a fost testat cu succes un nou tip de rachetă, care este capabilă să atingă teritoriul Statelor Unite. De partea cealaltă, Donald Trump a amenințat Coreea de Nord cu „distrugerea totală”.

Blocada Qatarului – Orientul Mijlociu, în clocot

La 5 iunie, Arabia Saudită și aliații săi anunță întreruperea relațiilor diplomatice și comerciale cu Qatarul. Doha este acuzată că susține grupări islamiste radicale și că este prea apropiat de Iranul șiit, marele rival regional al Arabiei Saudite.

Nu a fost singura problemă din regiune. În noiembrie, tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran sunt sporite de demisia premierului libanez, Saad Hariri (demisia a fost retrasă între timp), caer acuză Teheranul de amestec. În plus, Riadul acuză Iranul că susține și rebeliunea huthi în Yemen, acuzație pe care Teheran o respinge.

Arabia Saudită a ajuns în atenție și cu deciziile luate pe plan intern. Tot în luna noiembrie, zeci de prinți și foști miniștri au fost arestați într-o campanie anticorupție de amploare, care a fost lansată la ordinul prințului moștenitor. De altfel, unii analiști au afirmat că ar face planul lui Mohammad bin Salman de a-și consolida puterea și de a înlătura orice posibil opozant.

Recomandări

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi

Criza din Catalonia, o altă problemă la nivel european

La 1 octombrie, Catalonia a organizat un referendum pe tema independenței, deși consultarea a fost interzisă de justiția spaniolă. Intervenția brutală a poliției spaniole a agitat și mai mult spiritele, urmând o perioadă extrem de agitată. Pe 27 octombrie, liderii catalani au proclamat independența.  În replică, Madridul plasează regiunea sub tutelă, destituie Guvernul şi dizolvă Parlamentul regional şi convoacă noi alegeri regionale, în urma cărora formaţiunile separatiste îşi menţin o majoritate confortabilă. Preşedintele catalan destituit Carles Puigdemont fuge la Bruxelles ca să scape de proceduri judiciare.

Angela Merkel câștigă al patrulea mandat, însă Germania tot nu are un guvern

În luna septembrie, a venit rândul germanilor să voteze. Angela Merkel a câștigat cel de-al patrulea mandat, însă nu și majoritatea. Astfel, ea este nevoită să formeze o coaliție de guvernare, sarcină ce s-a dovedit a fi extrem de dificilă. Astfel, Germania a ajuns să se confrunte cu cea mai dificilă criză politică din ultimele decenii, după ce blocul conservator nu a reușit să ajungă la un acord cu liber-democraţii şi Verzii privind formarea unei coaliţii guvernamentale la Berlin.

Conservatorii şi social-democraţii au participat la „marea coaliţie” după alegerile din septembrie 2013, dar SPD a anunţat imediat după scrutin că trece în opoziţie, ca urmare a celei mai grave înfrângeri electorale din perioada postbelică.  Acum, însă, unii membri ai conducerii SPD au susţinut că partidul are responsabilitatea de a participa la guvernare.

Foto: EPA