Jens Stoltenberg, la reuniunea NATO de la București: „Mă aștept ca mesajul aliaților să fie că trebuie să facem mai mult pentru Kiev”

UPDATE, ora 15.03: Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în debutul reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la București, că prezența acestora în capitala României ”este extrem de relevantă și vine la momentul potrivit”, transmițând ”un mesaj puternic de solidaritate și unitate”.

Șeful statului a vorbit în discursul său despre faptul că România a fost, încă de la aderarea la NATO, ”un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței” și care ”a promovat și asigurat securitatea si stabilitatea în regiune”.

„În ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală”, a subliniat șeful statul în mesajul din deschiderea adunării NATO.

În fața acestor provocări la nivel internațional, Iohannis a sublniat că NATO „a adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența”.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

UPDATE, ora 14.53: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat, în deschiderea reuniunii de la București a miniștrilor de Externe ai Alianței, sprijinul pentru Ucraina și faptul că NATO este gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat.

”Susținerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Aramata rusă încă are capacități uriașe. Noi trebuie să susținem Ucraina în lupta de a rămâne o țară suverană”, a spus Jens Stoltenberg.

UPDATE, ora 14.45: Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Palatul Parlamentului.

UPDATE, ora 14.30: Miniștrii de Externe din țările membre NATO au fost primiți la Palatul Parlamentului și au făcut fotografia de familie înainte de debutul summit-ului de la București.

[LIVE] 🔴 🎥 Watch #NATO Secretary General @jensstoltenberg and #Romania‘s Foreign Affairs Minister @BogdanAurescu‘s official greeting followed by the official family photo at the #ForMin in #Bucharest 🇷🇴 https://t.co/1ilZz36PQl

— Oana Lungescu (@NATOpress) November 29, 2022

UPDATE, ora 14.04: Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marți, de la București, că ar putea urma și mai multe atacuri asupra Ucrainei, relatează BBC.

De la începutul invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a pierdut teritoriile cucerite în jurul Kievului, în Herson și Harkov, ceea ce este ”un semn de slăbiciune”, ”semnul că Rusia eșuează pe câmpul de luptă”, spune Jens Stoltenberg.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

”Ca răspuns la asta, (rușii – n.r.) atacă orașe civile pentru că nu sunt capabili să câștige teritorii și să evite ca Ucraina să elibereze din ce în ce mai mult teritoriu. Deci, da, ne putem aștepta la mai multe atacuri. Nimeni nu poate spune exact câte, dar președintele Putin și Rusia au demonstrat dorința de a provoca suferință și la un nivel de brutalitate pe care nu l-am mai văzut în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial”, a mai precizat secretarul general al NATO.

De asemenea, Jens Stoltenberg a vorbit despre posibilitatea de a apărea un al doilea val de refugiați din Ucraina, pe măsură ce iarna se instalează.

”Trebuie să fim pregătiți pentru mai mulți refugiați care vin în Europa. Acesta este un război – un război brutal”, a spus șeful NATO, amintind că imediat după începutul conflictului mulți refugiați au ajuns în România, iar ”asta demonstrează cât de oportun ne întâlnim aici”.

UPDATE, ora 12.32: La sosirea la Palatul Parlamentului, șeful Alianței Nord-Atlantice a vorbit despre faptul că Vladimir Putin ”încearcă să folosească iarna ca pe o armă de război”, lovind infrastructura de electricitate și gaze a Ucrainei.

”Aliații NATO au ajutat și vor ajuta Ucraina, inclusiv să-și reconstruiască infrastructura electrică și de gaz. Vom continua să livrăm sisteme de apărare aeriană”, a dat asigurări șeful NATO.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Întrebat dacă aliații nu acționează prea lent cu sprijinul oferit Ucrainei pentru repararea infrastructurii, Jens Stoltenberg a precizat că ”este un cost uriaș în a reconstrui această infrastructură”.

”Aliații NATO au livrat resurse critice Ucrainei pentru a-i ajuta să reducă consecințele bombardamentelor asupra infrastructurii. Am livrat generatoare, piese de schimb. Aliații ajută în moduri diferite la reconstruirea infrastructurii. Atacurile au cauzat pagube majore. Am văzut cu toții imagini din satelit cu Ucraina în întuneric”, a spus șeful NATO, adăugând că întâlnirea de la București ”ne oferă platforma pentru a mobiliza ajutorul necesar”, iar ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, care va fi prezent la discuții, ”ne va spune de ce este nevoie”.

”Este dureros să vedem distrugerile pe care le cauzează atacurile cu rachete ale rușilor asupra orașelor ucrainene. Aliații trebuie să-și crească nivelul de ajutor. Mă aștept ca la aceste întâlniri mesajul unitar al aliaților să fie că trebuie să facem mai mult, atât din punctul de vedere al reparării infrastruturii critice a Ucrainei, cât și prin reducerea numărului de atacuri, prin a-i da Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană. Vrem să ne asigurăm și că sistemele pe care Ucraina le are deja sunt la standardele NATO de apărare aeriană și funcționează. Asta înseamnă că trebuie să le oferim piese de schimb și muniție”, a mai spus Jens Stoltenberg.

UPDATE, ora 12.02: Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a ajuns la Palatul Parlamentului, unde are loc reuniunea NATO.

UPDATE, ora 10.38: Jens Stoltenberg a mai declarat că alianța nu a fost luată prin surprindere atunci când a început invazia rusă în Ucraina.

”Ne-am pregătit, am fost gata să facem față unei astfel de situații din 2014. Războiul nu a început în luna februarie a acestui an, ci în primăvara lui 2014.

Am avut informații din toamna lui 2021 că Rusia plănuia o invazie în Ucraina. Am împărtășit aceste informații cu toți aliații noștri și cu publicul. Deci când au invadat, nu a fost o surpriză. Până la invazie, noi ne-am sporit prezența. (…) Iar în dimineața invaziei, ne-am activat planurile de apărare și am decis să de sporim prezența. Nu e ca și cum am fost total nepregătiți din 2014 până în 2022”, a spus șeful NATO.

UPDATE, ora 10.27: Întrebat cum ar defini relația dintre alianță și Ucraina în următoarele luni, secretarul general al NATO a vorbit despre ”un parteneriat foarte strâns”.

”Este una de parteneriat foarte strâns, în care aliații NATO au dovedit că sunt dispuși să ajute Ucraina. Nu am văzut un sprijin oferit unei alte țări în același mod. Este un efort global prin care încercăm să sprijinim Ucraina, este ceva fără precedent”, a spus Stoltenberg.

În acest context, șeful NATO a subliniat că sprijinul alianței pentru Ucraina nu a început odată cu războiul declanșat de Rusia în luna februarie.

”Acest sprijin nu a început în februarie anul acesta. Eu am fost la un centru de antrenament din Ucraina înainte de război. Am fost acolo și în 2014, am văzut militari canadieni și britanici care antrenau ucraineni. Sprijinul a fost oferit Ucrainei timp de mai mulți ani, prin pregătirea mai multor militari. Câștigurile și victoriile ucrainenilor, aparțin trupelor extrem de curajoase, dar adevărul este că au beneficiat de sprijin de la partenerii NATO și vom continua să facem acest lucru”, a precizat secretarul general al alianței.

”Ușa NATO este deschisă”, a mai spus Stoltenberg, în legătură cu decizia luată la Summit-ul NATO de la București din 2008, adăugând că în prezent ”ne concentrăm pe sprijinirea Ucrainei, vrem să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă”.

Summitul NATO de la București a avut loc în aprilie 2008, iar la reuniune au participat 26 de state membre și 23 de state partenere. În declarația publicată după încheierea evenimentului se precizează că alianța „salută aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și ale Georgiei de aderare la NATO”.

UPDATE, ora 10.12: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, în discursul său introductiv, susținut la Forumul Aspen – GMF Bucharest, că alianța este pregătită să apere ”fiecare centimetru din teritoriul său” și că va fi alături de Ucraina atât timp cât na fi necesar.

”Este un moment critic pentru securitatea noastră. Trimitem un mesaj important: NATO este aici, este vigilent și este pregătit să apere fiecare centrimetru din teritoriul său. Aliații nu sunt parte din conflictul din Ucraina, dar sprijină Ucraina. Ucraina este o națiune care are dreptul la autopărare. Vladimir Putin eșuează în războiul său de agresiune. El răspunde cu mai multe acte brutale. Vedem valuri de atacuri cu rachete lansate în mod intenţionat asupra civililor şi infrastructurii civile, care lovesc case, spitale şi reţele de electricitate”, a spus șeful NATO.

Jens Stoltenberg a subliniat că ”sunt vremuri dificile pentru restul Europei și alte zone ale lumii din cauza creșterii costului vieții”, iar ”dacă îl lăsăm pe Putin să câștige, vom plăti un preț și mai mare în anii care vor urma”.

”Este adevărat, cu toţii plătim preţul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar preţul nostru este în bani, în timp ce ucrainenii plătesc cu sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, cu toţii vom plăti un preţ mult mai mare, în anii ce vor urma, pentru că domnul Putin şi alţi lideri autoritari vor învăţa atunci că pot să îşi atingă scopurile folosind forţă brută. Aşa că vor fi încurajaţi să folosească şi mai multă forţă, în alte dăţi. Asta va face lumea noastră mai periculoasă şi ne va face pe noi toţi mai vulnerabili

”Războiale se încheie la masa negocierilor. Ceea ce se întâmplă la masa negocierilor depinde de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a mai spus șeful NATO.

De asemenea, Stoltenberg a precizat că ”mesajul pe care îl transmitem de la București este că NATO continuă să fie alături de Ucraina atât timp cât este nevoie. Nu vom da înapoi”.

***

ȘTIRE INIȚIALĂ: Ziua va începe cu un discurs introductiv ținut de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Forumul Aspen – GMF Bucharest, la ora 10.00. Ulterior, șeful NATO va discuta cu secretarul de stat american Antony Blinken, înainte de debutul oficial al reuniunii, potrivit agendei oficiale publicate de NATO.

Dezbaterile oficiale încep la ora 14.30 cu discursuri susținute de secretarul general NATO și de președintele român Klaus Iohannis.

La această reuniune, au fost invitați și oficiali din Finlanda și Suedia, țări candidate pentru aderarea la NATO.

La 17.30, Jens Stoltenberg va răspunde întrebărilor ziariștilor, în cadrul unei conferințe de presă. Prima zi de reuniune NATO se încheie cu un dineu de lucru, la care se va alătura și ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Principalele teme ale reuniunii

Într-o analiză a reuniunii de la București, Associated Press amintește că „NATO revine marți pe scena uneia dintre cele mai controversate decizii ale sale, intenționând să-și reitereze promisiunea că Ucraina – care se află acum în cea zecea lună de război împotriva Rusiei – se va alătura într-o zi celei mai mari alianțe militare din lume”.

Momentul la care face referire agenția de presă este summitul șefilor de stat și de guverne NATO din 2008, când președinte american George W. Bush le-a cerut aliaților „să-și deschidă ușile” pentru aderarea în viitor a Ucrainei și Georgiei la NATO, în ciuda opoziției lui Vladimir Putin. După 4 luni, Rusia a invadat Georgia.

„După mai bine de 14 ani, NATO se va angaja săptămâna aceasta să sprijine Ucraina pe termen lung, în timp ce aceasta se apără împotriva atacurilor rusești, multe dintre ele lovind rețelele electrice și alte obiective de infrastructură civilă, privând milioane de oameni de electricitate și încălzire”, precizează jurnaliștii AP.

Acest angajament a fost reiterat și de secretarul-general NATO, Jens Stoltenberg, săptămâna trecută. „NATO va rămâne alături de Ucraina oricât va fi nevoie. Nu vom da înapoi”, a promit oficialul.

Cu ocazia reuniunii de la București, NATO este așteptată să aprobe noi angajamente de sprijin non-letal acordat Ucrainei: combustibil, generatoare de electricitate, consumabile medicale, echipamente de iarnă și dispozitive de apărare împotriva dronelor.

Fiecare stat are posibilitatea de a oferi în mod individual sprijin cu armament și echipamente militare, o astfel de decizie nefiind luată la nivel colectiv de alianță NATO pentru a fi percepută drept o implicare directă în război.

Urmărește-ne pe Google News