Reuters: Presiuni ca Ucraina să șteargă lista neagră a „sponsorilor de război”. Cine cere să nu mai fie publicate numele firmelor care fac afaceri cu Rusia

Acestea au dezvăluit că Ucraina ar putea, chiar de vineri, 22 martie, să anuleze nu numai lista, ci și să închidă un site web care oferă informații detaliate despre persoanele aflate sub sancțiunile occidentale, companii și originea armamentului rusesc.

Lista neagră nu are statut legal, dar a fost considerată o sursă a „rușinii” pentru aproximativ 50 de mari companii nominalizate acolo pentru că operează în Rusia și au ajutat în acest fel Kremlinul în războiul din Ucraina, spre exemplu, plătind taxe.

Încetarea campaniei de a expune companiile pe „lista rușinii”, dacă se va întâmpla, ar indica modul în care Kievul trebuie să-și reconsidere poziția în această privință, pe măsură ce devine din ce în ce mai greu să mențină sprijinul global pentru efortul său de război, la mai mult de doi ani după invazia armatei ruse.

„E vorba despre China, dar nu numai China”, a spus o sursă care e familiarizată cu subiectul, făcând, de asemenea, aluzie la presiunile exercitate de Franța pentru a elimina de pe listă retailerul Auchan și Leroy Merlin.

Beijingul, un mare consumator de cereale ucrainene, a cerut în februarie ca oficialii de la Kiev să scoată de pe listă 14 companii chineze, pentru „eliminarea impactului negativ” asupra acestora.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Deși China este văzută ca un aliat al Rusiei, Kievul a spus că speră ca a doua economie a lumii să participe la un summit al liderilor mondiali, în această primăvară, pentru a promova felul în care președintele Volodimir Zelenski vede o eventuală pace.

A doua sursă citată de Reuters a dezvăluit că Austria, China, Franța și Ungaria au exercitat presiuni legat de listă asupra oficialilor ucrainei, adăugând că aceasta ar putea fi ștearsă de pe internet în câteva zile.

O a treia persoană a spus că a existat o frustrare față de Ucraina, pentru că a identificat și a publicat pe listă companii din țările care susțin Kievul. Ministerele de Externe din cele patru țări nu au răspuns imediat sau au refuzat solicitările de comentarii, iar sursele citate de Reuters au cerut toate anonimatul, din cauza sensibilității problemei.

Ungaria are de multă vreme relații tensionate cu Kievul și a menținut legături cu Moscova. În timp ce premierul Viktor Orban a condamnat invazia rusă, guvernul său a refuzat să trimită arme în Ucraina și a susținut în repetate rânduri discuțiile de pace.

În 2023, Ungaria a amenințat că va bloca sprijinul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și sancțiuni împotriva Rusiei, dacă banca sa OTP nu va fi scoasă de pe lista neagră publicată de ucraineni. Iar după scurtă vreme banca a fost ștearsă de acolo.

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

Austria, care continuă să folosească gazul rusesc și acționează ca un hub pentru banii rușilor, a adoptat o poziție similară. La sfârșitul anului trecut, guvernul a declarat că nu va fi de acord cu sancțiunile Uniunii Europene până când Raiffeisen Bank International, cea mai mare bancă occidentală din Rusia, va fi eliminată de pe lista neagră. Raiffeisen a fost ștearsă și ea de pe listă.

O listă care mai include nouă companii americane și câte patru din Franța și Germania.

Două dintre sursele Reuters au spus că este posibil ca lista, care este întocmită de Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP), să fie transferată în sfera de competență a agenției de informații militare ucrainene și menținută, dar în acest scenariu nu e clar dacă lista va rămâne publică.

Un prim indiciu al presiunii crescânde asupra ștergerii listei este faptul că marți, guvernul ucrainean a anunțat că a fost convocată o reuniune a înalților oficiali guvernamentali și a diplomaților străini. În declarația despre întâlnire se spune că lista a avut un „impact negativ” asupra adoptării „deciziilor importante de contracarare a agresiunii ruse” și că reprezentanții diplomatici s-au plâns de „lipsa unui cadru de reglementare” a listei.

Urmărește-ne pe Google News