Momente de efervescență maximă la granița dintre România și Republica Moldova în ultima zi din acest an. Peste o mie de oameni, de pe cele două maluri ale râului Prut, s-au strâns în zona podului de cale ferată ce unește localitățile Bogdănești, din județul Vaslui, și Stoienești, din Raionul Dimitrie Cantemir, pentru a marca, simbolic, debutul ”Centenarului Marii Uniri”. Acțiunea a fost inițiată de Asociația ”Unioniștii 2012”, cu sprijinul autorităților locale din comuna vasluiană Fălciu.
”Astăzi am dat start ”Anului centenar”. Dacă vorbim de România întreagă, dacă vorbim de o sută de ani de la Marea Unire, vorbim de Basarabia. Frații noștri din Basarabia ne vor, ne așteaptă, am venit în seara de Anul Nou, am plecat de la familii de acasă pentru a spune că avem o rană în suflet. Rana noastră este Basarabia. Nu trebuie să avem autorizații, să avem grăniceri, ca să mergem să ne plângem morții de la Țiganca, acolo unde sunt îngropați cei care și-au dat viața pentru reîntregirea națională. Vrem unire cu Basarbia, vrem ca, în 2018, să nu mai avem granița asta rușinoasă de peste Prut”, a declarat președintele Asociației ”Unioniștii 2012”, George Simion.
În colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, unioniștii români, majoritatea din județul Vaslui, și-au dus la îndeplinire planul, acela de a se vedea la debutul centenarului Marii Uniri.
”Este un moment deosebit pentru comunitatea noastră”
”Revelionul Unioniștilor”, așa cum au numit organizatorii simbolic acțiunea din 31 decembrie 2017, a debutat în fața Primăriei Fălciu. Aproximativ 500 de persoane, inclusiv invitați din Republica Moldova, au întins steagul tricolor și l-au purtat în mâini pe șoseaua de pe Valea Prutului, sub escorta polițiștilor și jandarmilor vasluieni, până la ieșirea din localitate. Ulterior, s-au urcat în mașini și autocare și s-au întâlnit la monumentul din localitatea Bogdănești, din aceeași comună, ridicat în memoria celor care s-au jertfit în confruntarea militară din 21 iunie 1941 de la Țiganca, din Republica Moldova. Oamenii au ținut discursuri, au urat și au scandat diverse lozinci, precum ”Unire” și ”Unitate”.
”Este un moment deosebit pentru comunitatea noastră. Poate prin picătura pe care am pus-o noi astăzi o să se realizeze unirea dintre cele două regiuni. Mă bucur că au fost foarte mulți oameni, în liniște și bună înțelegere între cei care au participat. Mă bucur că au venit mulți oameni din Republica Moldova, care sunt cu dragoste și cu sufletul alături de România. Este o acțiune lăudabilă”, a declarat, pentru Libertatea, primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru.
Conform programului stabilit, ”unioniștii” au întins din nou steagul și au repornit spre locul de întâlnire cu ”frații” lor de peste Prut. Pe durata a zeci de minute, traficul rutier a fost blocat pe sectorul de drum național Murgeni – Fălciu, de pe DN 24 A.
Steag tricolor de o sută de metri, întins între cele două maluri ale Prutului
Ajunși la podul de fier, o parte dintre unioniști au mers cu steagul, sub supravegherea polițiștilor de frontieră vasluieni, până la dunga roșie de la mijlocul căii de comunicații dintre cele două maluri ale Prutului. Acolo, au predat simbolic drapelul către ”frații” din Basarabia, cu toții scandând la unison ”Unitate Națională”. De asemenea, cei aproximativ o mie de români și basarabeni au cântat ”Hora Unirii” și ”Treceți batalioane române Carpații”, strigând lozinci precum ”Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească, Moldova, Ardealul și Țara Românească”, ”România n-a avut graniță la Prut”, ”România Mare, deschide hotare”.
”Este un mare pas spre unire. Ne-am adunat aici românii de pe ambele maluri ale Prutului ca să sărbătorim Revelionul în stil unionist. Se apropie centenarul și vrem să fim cât mai aproape unii de ceilalți. Cerem autorităților din ambele state să facă pași concreți ca să se înfăptuiască unirea”, a declarat unul dintre unioniști din Republica Moldova.
În finalul acțiunii de la podul de la Bogdănești, tinerii participanți la acțiune au întins steagul de-a lungul podului de cale ferată.
Uninoștii și-au exprimat dorința ca acestă cale de comunicații să se redeschidă circulației astfel încât localnicii de pe cele două maluri ale Prutului să treacă granița și să nu mai fie nevoiți să meargă la Albița sau Oancea, județul Galați, situate la peste 50 km distanță. ”Prutul este un râu intern. Nu ar trebui să despartă frate de frate și neam de neam. Cerem autorităților din Republica Moldova și România să repare acest pod. Costă trei milioane de euro”, a mai precizat George Simion.
Unioniștii au mai solicitat ca Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să-și schimbe denumirea în Ministerul pentru Reîntregire Națională.
Petrecere în stil moldovenesc, la Căminul Cultural, până în zori de zi
După acțiunea de la Prut, aproximativ 150 de invitați, jumătate dintre aceștia din Republica Moldova, s-au retras la Căminul Cultural Fălciu, acolo unde autoritățile locale au întins masă mare de Revelion. Pe lângă bunătăți tradiționale moldovenești și un vin licoros, mesenii s-au putut bucura și de o muzică de calitate, oferită de lăutari veniți din Basarabia, având-o ca solistă vocală pe Zinaida Bolboceanu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro