Ar fi nelegal să verificăm textul unei teze paragraf cu paragraf, pe Google, deoarece asta ar însemna răsturnarea prezumției de nevinovăție.
Comisia de Etică a UBB:
Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că a cooptat un expert extern și încearcă să mai aducă în echipă un altul, pentru a verifica din nou teza de doctorat a ministrului Lucian Bode.
Ministrul penelist al Internelor a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, într-un articol publicat de jurnalista Emilia Șercan pe 24 noiembrie. 65 de pagini din cele 194 ale tezei au conținut plagiat, adică 18,5% din lucrare, a constatat Emilia Șercan.
Cu trei săptămâni înainte de aceste dezvăluiri, UBB analizase lucrarea de diplomă, în urma unei sesizări a USR, și găsise 3% plagiat. Ca urmare a noilor acuzații, Comisia de Etică a UBB a anunțat că va reveni cu o nouă expertiză.
Cum va arăta a doua expertiză?
Instituția spune că nu are încă un termen aproximativ de finalizare a analizei, dar că aceasta „se face cu atenție”.
În acest proces, UBB „a cerut puncte de vedere domnului Bode, conducătorului de doctorat și comisiei de susținere a tezei, dar și școlii doctorale”.
Din comisia de susținere a lucrării de doctorat au făcut parte, alături de îndrumătorul de doctorat, prof. univ. Adrian Ivan (UBB), și profesorul Radu Carp (Universitatea din București), conf. univ. Adrian Basarabă (Universitatea de Vest) și profesorul Dan Lazăr (UBB).
Comisia analizează doar partea din lucrare acuzată de Emilia Șercan ca plagiat
Comisia de Etică vă analiza, în continuare, „ce a identificat doamna Șercan ca plagiat” și nu întreaga lucrare.
Ar fi nelegal să verificăm textul unei teze paragraf cu paragraf, pe Google, deoarece asta ar însemna răsturnarea prezumției de nevinovăție. Teza se prezumă că a fost realizată corect, însă dacă există suspiciuni dovedite de fraudă academică, Comisia de Etică le analizează și decide.
Comisia de Etică a UBB:
„Prezumția de corectitudine se răstoarnă cu dovezi, nu cu presupuneri. Regula se aplică nu doar la această teză, ci la toate tezele, care trebuie tratate în mod principial în mod egal de către UBB”, adaugă reprezentanții comisiei.
În cazul în care alte analize vor identifica noi nereguli în lucrarea de diplomă a ministrului Bode, atunci Comisia se va întruni din nou și va analiza noile sesizări, mai spune UBB.
„Munca jurnaliștilor e o inestimabilă sursă de sesizări pentru comisiile de etică”
Reprezentanții UBB spun că este imposibil ca toate tezele de diplomă să fie analizate în mod exhaustiv, fără niște sesizări punctuale privind potențialele fraude academice. O astfel de abordare „ar bloca activitatea universității”.
„Avem tot respectul pentru munca doamnei Șercan. Jurnaliștii de investigație au o libertate mai mare și nu sunt ținuți de prezumția de nevinovăție, pot afirma orice și pot analiza ce teze doresc. Munca jurnaliștilor de investigație este o inestimabilă sursă de sesizări pentru comisiile de etică. Comisia de etică este însă o comisie disciplinară, care, similar unei instanțe, decide pe bază de sesizări însoțite de dovezi. Dacă dovezile sunt deja în spațiul public, există și posibilitatea autosesizării, ceea ce am și făcut”, mai spun reprezentanții UBB.
„Softul nu oferă certitudinea plagiatului”
În 2018, când Lucian Bode și-a susținut lucrarea de doctorat, softul a identificat patru pagini plagiate, a scris Emilia Șercan la sfârșitul lui noiembrie. Însă problemele din lucrare nu au fost remediate.
Conform răspunsului oferit de Comisia de Etică, cei care trebuiau să se îngrijească de acest aspect erau „conducătorul de doctorat și comisia de susținere a tezei, comisia de îndrumare în fața căreia s-a susținut varianta finală, și în etapa a doua, comisia de specialitate a CNATDCU”.
Reprezentanții UBB au subliniat și că procentul de 3% oferit de analiza anterioară a tezei a fost generat de sesizările făcute și de ce a indicat softul antiplagiat. „18% (n.r. ce susține Șercan) este deocamdată suspiciune, pornindu-se de la noi sesizări și vom vedea cât din acest procent va fi confirmat prin analizele obiective instituționale și prin raportare la practicile de publicare formale.”
Softul antiplagiat poate identifica și fragmentele traduse din engleză dacă este setat să traducă teza atunci când o verifică. Dar comisia nu se va mărgini la soft.
„Softul e doar punctul de pornire al unei analize, deoarece indică suspiciunile de plagiat, nu oferă și certitudinea acestuia”, spune Comisia de Etică.
Teza lui Bode va ajunge și pe masa CNATDCU
După încheierea analizei tezei de doctorat, UBB spune că urmează pașii procedurali: va solicita corecturile necesare în teză și în publicație și va sesiza CNATDCU pentru „a se analiza și de către experți în domeniu dacă probleme identificate de UBB (și/sau altele suplimentare identificate de CNATDCU) justifică retragerea titlului, propunere de retragere care prin lege era doar de competența CNATDCU”.
Foto: Hepta