La şedinţa comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă s-a stabilit că se impune o abordare integrată şi o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.
În acest sens, s-a convenit asupra necesităţii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranţă publică şi securitate naţională, în raport de noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele Uniunii Europene şi naţionale în domeniu.
„Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video”, a precizat MAI. Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituţională. Şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. Actul normativ presupune ca toţi cei care doresc cartele de telefon să nu le poată achiziţiona numai dacă îşi dau datele de identitate.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro