ComenteazăProtestatarii au pătruns marţi în zori în clădirea care adăposteşte parlamentul şi administraţia prezidenţială la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului, contestând rezultatul alegerilor legislative de duminică, au raportat mai multe media, notează AFP, citată de Agerpres.
Imediat după, forțele opoziției au anunțat că au preluat puterea, scrie Financial Times.
Câteva sute de oameni au fost răniți și cel puțin unul a fost ucis în protestele care au avut loc în special în capitală, dar și în alte orașe ale țării.
Manifestanţii au cerut demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri. Acuzaţii de fraudă, în special voturi cumpărate, au umbrit scrutinul organizat duminică.
Între timp, Comisia Electorală Centrală a decis anularea rezultatului scrutinului, notează Deutsche Welle.
Dar nemulțumirea protestatarilor se îndrepta și spre corupția generalizată din țară și spre felul în care actuala administrație a combătut epidemia de COVID.
În plus, manifestanţii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev „fără să facă uz de forţă sau de arme”, a declarat pentru AFP unul dintre partizanii săi, Adil Turdukuov, care a asistat la scenă.
Celula fostului lider se afla în clădirea Comitetului pentru securitate naţională şi gardienii nu au opus nicio rezistenţă, potrivit sursei.
Actualul președinte, Sooronbai Jeenbekov, a fost în trecut protejatul fostului lider, Almazbek Atambaev. Cei doi au intrat însă într-un conflict, iar Atambaev a fost arestat anul trecut, fiind acuzat, printre altele că a încercat să îl răstoarne de la putere pe actualul președinte.
Tulburările din Kîrgîzstan, scrie Financial Times, o țară care găzduiește o bază militară rusească și care dispune de rezerve vaste de resurse naturale, vin în contextul unor tensiuni prezente în mai multe țări din fosta Uniune Sovietică și prezintă o provocare pentru puterea dominantă din regiune, Rusia.
Revolta vine după săptămânile de violențe care au avut loc în Belarus, ca urmare a alegerilor prezidențiale, și în același timp cu războiul dintre Armenia și Azerbaidjan pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah.