Revolta lucrătorilor din salubritate: „V-ați întrebat vreodată câte boli se fac din cauza acestor munci? Sau la ce vârstă se moare?”

• Soțul Mariei Stoica muncește în salubrizare în Cluj. De când s-a instalat starea de urgență, el și ceilalți lucrători nu se mai luptă doar cu gunoaiele, ci și cu riscul infectării cu COVID. 
• Tot de atunci, angajații nu mai beneficiază de sporuri la salariu și trăiesc sub teroarea că vor rămâne fără serviciu sau că vor fi agresați de forțele de ordine, așa cum au mai pățit-o.

Doar șefilor nu le-au scăzut veniturile

De când suntem în starea de urgență, angajații simpli au avut de pătimit: mulți șoferi și încărcători au fost trimiși acasă în zile libere fără plată sau în concediu forțat. Asta deși firmele de salubritate n-au declarat că li s-a redus activitatea și n-au solicitat de la stat sprijin pentru trimiterea angajaților în șomaj tehnic.

Orele suplimentare nu se mai plătesc ca înainte. Cei care aveau nevoie de bani făceau și câte 32 de ore suplimentare pe lună și toate li se plăteau. Legea spune că plata pentru o oră suplimentară trebuie să fie mai mare cu minimum 75% față de o oră e muncă normală, dar tariful poate fi chiar mai mare, dacă firma dorește. Acum însă, firmele de salubritate le plătesc muncitorilor doar maximum 16 ore în plus. Iar unii nu primesc deloc bani pentru ele.

Recomandări

Ce i-a spus exact Zelenski lui Trump, în cele 15 minute cât au vorbit doar ei doi la Vatican

Odată cu închiderea hotelurilor și a pensiunilor, a mall-urilor și a restaurantelor, cu multe firme care și-au trimis angajații să lucreze de acasă, într-adevăr, activitatea de salubritate s-a mai restrâns. Dar trebuie în continuare adunate deșeurile de la gospodării, magazine mici și spitale. Mai ales acestea din urmă sunt extrem de periculoase.

Protejați cu o sticluță de spirt

Muncitorii sunt expuși direct, zi de zi, la pericolul de infectare. Și acolo de unde ridică gunoaiele, dar și în rampă, unde le depun. 

De vreo două săptămâni, au primit fiecare câte un set cu o pereche de mănuși, o mască simplă și o sticluță de spirt medicinal. I-au pus să semneze pentru ele. Probabil că șefii se folosesc de hârtia asta ca să arate că-i protejează pe angajați. Dar asta nu e protecție. 

Drepturile celor care nu au drepturi

Salarii decente și protecție specială în niște vremuri speciale. Asta este ceea ce le lipsește cu desăvârșire lucrătorilor în salubritate. Împreună cu dreptul de a forma un sindicat prin care să-și apere interesele în fața patronilor. 

Recomandări

Șoferii cu mașini diesel care au peste 150.000 de kilometri ar putea fi obligați să înlocuiască o piesă scumpă

Modificarea Codului Muncii și a Legii Dialogului Social în 2011 a însemnat punerea a tot mai multe obstacole în fața înființării unui sindicat. Libera asociere s-a îngrădit foarte tare sub guvernul austerității, care a luat multe măsuri în defavoarea lucrătorilor.

Sunt bărbații angajați ca încărcători și șoferi pe mașinile de salubritate. Sunt femeile și bărbații care fac munci sezoniere în spațiile verzi ale orașului. Sunt cei care mătură străzile sau adună gunoaiele de pe urma sutelor sau miilor de oameni care se bucură de faimoasele festivaluri clujene.  

În timp ce vă bucurați de curățenie, le-ați spus cât de importantă este munca lor pentru întregul oraș?

Întrebările pe care nu și le-a pus nimeni

V-ați întrebat vreodată ce salarii au și cum își pot asigura o locuință adecvată din acești bani în Clujul cel scump? Știți că mulți dintre lucrătorii și lucrătoarele din salubritate locuiesc în Pata Rât, aproape de rampele de deșeuri? 

Acolo trăiesc sute de familii fără apă curentă și toaletă în casă. Cum se spală când vin de la muncă? Cum se izolează față de ceilalți membri ai familiei? Cum să-i protejeze în aceste condiții? V-ați gândit vreodată câte boli fac din cauza acestor munci? Și din cauza mediului toxic în care locuiesc? Sau la ce vârstă mor?

Recomandări

Cei mai buni mici de 1 Mai, în București. Cât costă o porție și care sunt primele cinci locații căutate

E mai periculos și vătămător să lucrezi în primărie decât printre gunoaie

În 2016, după ce rampa nouă RADP din Pata Rât a început să angajeze lucrători pentru sortarea deșeurilor, am văzut un contract, unde această muncă era clasificată drept activitate desfășurată în condiții normale. 

Tu ce ai face în locul nostru?

Tu ce ai face dacă ai lucra în salubritate cel puțin 8 ore pe zi? La care se adaugă de multe ori și ore suplimentare, noaptea sau la sfârșit de săptămână. Și ai primi în mână puțin peste salariul minim pe economie? Să zicem, cam 1.800 de lei.

Ce ai face dacă, după ce îți iei ție și familiei tale de mâncare, medicamente, haine și alte necesare, nu-ți rămân 1.500 lei ca să-ți plătești o chirie în Cluj?

Cu cât situația economică a lucrătorilor în salubritate este mai proastă și mai nesigură, cu atât mai vulnerabili devin ei față de abuzurile angajatorilor. Teama de a fi dați afară de la locul de muncă a fost mare și înainte de epidemie, iar acum a crescut și mai tare.

Tot “gunoierii“ vor fi de vină

Se gândesc și că nu vor avea susținători printre locuitorii Clujului. Aceștia se vor grăbi, poate, să-i blameze pe greviști pentru că au rămas gunoaiele neridicate. Autoritățile publice vor direcționa și ele, probabil, supărarea orășenilor către “gunoieri”.

Oricum ar fi, cu sau fără grevă, ei se simt tratați ca niște gunoaie.

Aruncați să locuiască, în pofida muncii lor foarte importante pentru oraș, ca niște resturi în proximitatea rampelor de deșeuri toxice. Lăsați să moară intoxicați atât la locul de muncă, cât și acasă.  

Nu ne putem bucura de aceleași drepturi, dacă avem starturi inegale

Cum poți să ai un venit decent, dacă regimul economic îi permite angajatorului tău să-ți dea un salariu mic, ca să-i rămână lui mai mult profit? Cum poți să ai o casă decentă, dacă piața permite celor care construiesc locuințe să ia din buzunarul tău profituri de 3-4 ori mai mari decât suma investită?

Legile nu s-au transformat în dreptate socială 

Deposedarea de aceste drepturi înseamnă că societatea este organizată în așa fel încât oamenii sunt forțați să trăiască în condiții economice care fac imposibil ca ei să uzeze de drepturile omului. 

Toți muncitorii, și acum mă gândesc la muncitorii de la noi, de pe strada Cantonului și din toate coloniile din Pata Rât, ar trebui să facă o grevă generală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro