”Presa iraniană și alte surse sugerează că zeci de oameni ar fi murit și foarte mulți ar fi fost răniți în timpul protestelor din opt provincii diferite, cel puțin 1.000 de manifestanți fiind arestați”, a declarat marți Rupert Colville, un purtător de cuvânt al ONU, citat de AFP.
Oficialul a admis însă că numărul deceselor este greu de verificat, inclusiv din cauza faptului că guvernul a blocat accesul la Internet în aproape toată țara.
Amnesty International a estimat numărul morților la cel puțin 106, dar alte surse pun bilanțul și mai sus. Potrivit BBC Persian, estimările neoficiale ar indica moartea a cel puțin 200 de oameni și rănirea altor 3.000 în ultimele cinci zile de proteste.
Oficialii iranieni susțin însă că doar câteva persoane ar fi decedat.
Trei membri ai forțelor de securitate uciși
Luni seară târziu, agențiile oficiale de presă iraniene, citate de AFP, au anunțat că trei oficiali ai forțelor de securitate au fost atacați cu macete și cuțite și înjunghiați, undeva la vest de capitala iraniană.
Este vorba despre un membru al Gardienilor Revoluției și doi membri ai miliției Basij.
Protestele sunt rare în Iran, dar criza economică, amplificată de sancțiunile impuse de SUA, a lovit în plin o parte mare a populației, care face eforturi pentru a acoperi cheltuielile zilnice.
Decizia neașteptată privind majorarea prețului benzinei, anunțată vineri, a fost declanșatorul.
Nemulțumiri economice, revendicări politice
De vineri, zeci de orașe au fost cuprinse de febra protestelor. Mulți oameni au blocat temporar traficul pe principalele artere ale localităților din întreaga țară. Au urmat ciocnirile cu forțele de ordine.
Dincolo de revendicările economice, protestatarii au denunțat și aventurile externe ale Teheranului, acuzând cheltuirea de bani în Siria sau Liban.
”Jos Khamenei!”, au strigat unii manifestanți, cu referire la liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a ieșit public pentru a susține măsura majorării prețului la benzină.
Casa Albă a condamnat reprimarea protestelor și măsurile de restricționare a comunicațiilor și a criticat guvernul de la Teheran pentru că și-a ”abandonat poporul”, potrivit CNN.
Internetul, oprit aproape în totalitate
Sâmbătă, autoritățile au trecut la măsuri drastice pentru a încerca să tempera revoltele.
Una dintre decizii a fost blocarea Internetului în aproape toată țara, cu scopul de a împiedica mobilizarea protestatarilor.
Potrivit analizei Oracle Internet Intelligence, de pe 16 noiembrie, Iranul este în continuare offline, în cea mai mare parte.
Este cea mai mare pană de Internet din istoria Iranului.
Benzina ieftină, un drept național
Carburanții sunt mai ieftini în Iran, al cincilea producător mondial de petrol, iar cetățenii văd în acest lucru un drept național.
Decizia anunțată vineri dimineață, după luni întregi de speculații, i-a înfuriat prin urmare pe mulți.
Potrivit anunțului, fiecare șofer va avea dreptul să cumpere 60 de litri de benzină pe lună, la un preț de 15.000 de riali pe litru, adică în jur de 11 eurocenți.
Fiecare litru adițional cumpărat va costa 30.000 de riali – 22 de eurocenți.
Înainte de scumpire, iranenii puteau cumpăra până la 250 de litri pe lună, la un preț de 10.000 de riali.
Oficialii au anunțat că banii strânși din această majorare a prețului vor merge sub formă de subvenții către familiile sărace.
Măsura este necesară pentru reducerea consumului și susținerea familiilor nevoiașe.
Bijan Zanganeh, ministrul iranian al Petrolului
Criză, sub presiunea sancțiunilor lui Trump
În vreme ce prețul carburanților poate părea mic, mulți iranieni se plâng deja de greutățile privind traiul zilnic.
Economia se va micșora cu 9,5% anul acesta, iar cei mai afectați sunt cetățenii cu venituri mici și mijlocii, notează Al Jazeera.
Problemele s-au acutizat din cauza sancțiunilor impuse anul trecut de administrația lui Donald Trump, care scos unilateral SUA din acordul nuclear cu Teheranul.
Iranul este unul dintre cei mai mari producători de petrol, dar are o capacitate redusă de rafinare. Iar sancțiunile au lovit direct industria de profil.
Pe fondul măsurilor impuse de Washington, moneda iraniană s-a devalorizat la nivel record, în vreme ce inflația a crescut de patru ori, iar investitorii au părăsit țara.