Revoluția inteligenței artificiale începe să dea rateuri. The Economist: Nu va oferi profiturile uriașe estimate

De la maximumul atins luna trecută pe burse, acțiunile companiilor care conduc revoluția inteligenței artificiale au scăzut cu 15%. Tot mai mulți observatori pun acum sub semnul întrebării limitările modelelor mari de limbaj, care alimentează servicii precum ChatGPT.

Marile firme de tehnologie au cheltuit zeci de miliarde de dolari în investiții, promițând cheltuieli și mai extravagante în viitor.

Trend negativ

Cu toate acestea, conform celor mai recente date ale Oficiului pentru Statistică al SUA, doar 4,8% dintre companiile americane folosesc inteligența artificială pentru a produce bunuri și servicii, în scădere de la nivelul maxim de 5,4% la începutul acestui an. Aproximativ aceeași cotă intenționează să facă acest lucru în anul următor.

Publicația aduce în discuție termenul de „ciclu al euforiei”. Acesta este un termen popularizat de compania de cercetare Gartner și este foarte cunoscut în lumea tehnologiei.

După o perioadă inițială de euforie irațională și suprainvestiții, noile tehnologii intră într-o perioadă de deziluzie. Toată lumea începe să se îngrijoreze că adoptarea tehnologiei decurge prea lent, în timp ce profiturile sunt greu de obținut.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, tehnologia revine. Investițiile care au însoțit valul de euforie permit o dezvoltare uriașă a infrastructurii, împingând, la rândul său, tehnologia spre adoptarea generală.

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Căile ferate și internetul

Este acest ciclu un ghid util pentru viitorul inteligenței artificiale? Este cu siguranță util în explicarea evoluției unor tehnologii mai vechi, continuă sursa citată.

Trenurile sunt un exemplu clasic. Febra căilor ferate a cuprins Marea Britanie din secolul al XIX-lea. În speranța unor profituri sănătoase, toată lumea, de la Charles Darwin la John Stuart Mill, a investit bani în acțiunile feroviare, creând o bulă bursieră. A urmat un accident.

Apoi, companiile de căi ferate, folosind capitalul pe care l-au strâns în timpul maniei, au construit șinele, legând Marea Britanie și transformând economia. Ciclul era complet.

Mai recent, internetul a urmat o evoluție similară. A existat euforie față de tehnologie în anii 1990, futurologii prezicând că în câțiva ani toată lumea își va face toate cumpărăturile online. În 2000, piața s-a prăbușit, provocând falimentul a 135 de mari companii dotcom, de la garden.com la pets.com.

Totuși, rezultatul mai important a fost că până atunci firmele de telecomunicații au investit miliarde în cabluri de fibră optică, care aveau să devină infrastructura pentru internetul de astăzi.

Anxietate pe burse

Deși intelingența artificială nu a experimentat o explozie la aceeași scară ca și căile ferate sau bula dotcom, anxietatea actuală este totuși o dovadă a viitoarei sale dominații globale.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

„Viitorul inteligenței artificiale va fi ca orice altă tehnologie. Va avea loc o construcție uriașă și costisitoare a infrastructurii, urmată de o criză uriașă când oamenii își dau seama că nu știu cu adevărat să folosească inteligența artificială în mod productiv, urmată de o revigorare lentă pe măsură ce își dau seama,” spune Noah Smith, un analist economic.

De la extaz la agonie

Este corect? Poate că nu, continuă ziarul.

Pentru început, versiunile AI au experimentat de zeci de ani perioade de euforie și disperare, cu o creștere și o scădere a angajamentului și investițiilor academice, dar fără a trece la etapa finală a ciclului.

În anii 1960, a existat multă emoție pentru inteligența artificială, inclusiv pentru Eliza, un chatbot timpuriu. Aceasta a fost urmată de perioade slabe în anii 1970 și 1990. Până în 2020, interesul de cercetare pentru inteligența artificială era în scădere, înainte de a se mări din nou, odată ce a apărut ChatGPT.

De asemenea, este ușor să ne gândim la multe alte tehnologii influente care au depășit ciclul euforiei.

Rețelele sociale, energia solară și cloud computingul sunt exemple pozitive.

Cloud computing-ul a trecut de la zero la miliarde într-o linie destul de dreaptă, fără euforie și fără slăbiciune. Energia solară pare să se comporte în același mod.

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Social media, de asemenea. Dar companii individuale, cum ar fi Myspace, au căzut pe margine și au existat îngrijorări de la început cu privire la faptul că va câștiga bani.

Tehnologii ridicate în slăvi care au eșuat

Pe de altă parte, există o mulțime de tehnologii pentru care sentimentul a trecut de la euforie la panică, dar care nu au revenit, cel puțin până acum, în vreun sens semnificativ.

The Economist face o enumerare: Web3, imprimante 3D, nanotuburile de carbon.

„Deoarece sunt date bazate pe sentimente, este greu să spunem multe despre ele în mod definitiv”, notează Ethan Mollick de la Universitatea din Pennsylvania.

Studiu: 6 din 10 tehnologii căzute nu se mai ridică

The Economist a colectat date de la Gartner, care timp de zeci de ani a analizat zeci de tehnologii noi și le-a clasat unde crede că ar trebui să fie în ciclul euforie-deziluzie.

Publicația a constatat în primul rând că acest ciclu este o raritate.

„Urmărind tehnologiile inovatoare de-a lungul timpului, doar o mică parte – poate o cincime – trece de la inovație la entuziasm la descurajare și apoi la adoptarea pe scară largă”, spune aceasta.

Multe tehnologii devin utilizate pe scară largă fără o astfel de plimbare cu caruselul. Altele merg de la boom la distrugere, fără a se mai întoarce.

The Economist estimează că, dintre toate formele de tehnologie care cad în deziluzie, șase din zece nu se mai ridică din nou.

Concluziile studiului au fost aceleași cu cele ale lui Michael Mullany, un investitor care a făcut un studiu similar în 2016: „Un număr alarmant de tendințe tehnologice sunt fulgerări în tigaie”.

Trebuie să demonstreze că e utilă în economia reală

Publicația încheie afirmând că inteligența artificială încă ar mai putea revoluționa lumea. Una dintre marile companie de tehnologie ar putea face o descoperire, iar afacerile ar putea vedea beneficiile pe care le oferă tehnologia.

„Dar deocamdată provocarea pentru tehnologia mare este să demonstreze că AI-ul are ceva de oferit economiei reale. Nu există nicio garanție de succes. Dacă trebuie să apelezi la istoria tehnologiei pentru a avea un sentiment al viitorului AI, ciclul este un ghid imperfect. Unul mai bun este «ce vine ușor, se duce ușor»”, încheie publicația.

Urmărește-ne pe Google News